Istoria Seminarului Musulman din Medgidia, captivantă precum poveștile Șeherezadei

Cultură 25 Mai 2016 / 17:06 2581 accesări

O frumoasă și interesantă expoziție fotodocumentară dedicată Seminarului Musulman, instituție-simbol a spațiului dobrogean, înființată, în 1610, la Babadag și transferată la Medgidia în 1901, a fost deschisă, miercuri, la Universitatea „Ovidius”, pe holul din fața Sălii Senatului.

„Expoziția dedicată Seminarului Musulman din Medgidia este sugestivă pentru musulmanii din Dobrogea și pentru dobrogeni, în general. Documentele prezentate fac parte din patrimoniul Serviciului Județean Constanța al Arhivelor Naționale, Arhivelor Naționale Istorice Centrale, inclusiv din patrimoniul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Am încercat să prezentăm pe scurt care era situația Medgidiei la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Avem și o serie de documente care reflectă activitatea de început a Seminarului Musulman din Medgidia, corespondență între Seminar și Primăria Constanța. La un moment dat, seminariștii din Medgidia au organizat un spectacol la Constanța și au solicitat sprijinul Primăriei. Avem și fotografii din colecții particulare, puse la dispoziție de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) din Cluj-Napoca și Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța. Sunt expuse documente sugestive importante din punctul de vedere al conținutului”, a spus șeful Serviciului Județean Constanța al Arhivelor Naționale, dr. Virgil Coman.

„Sperăm să continuăm această colaborare cu Facultatea de Istorie și cu ISPMN și chiar am lansat o invitație de a organiza o expoziție dedicată cadrelor didactice care și-au desfășurat activitatea la Seminar, cât și absolvenților Seminarului Musulman din Medgidia”, a mai spus șeful Arhivelor constănțene.

„UN SIMBOL AL IDENTITĂȚII ȘI AL CULTURII MUSULMANE”

Deschiderea expoziției a fost urmată, în Sala Senatului, de lansarea volumului „Seminarul Musulman din Medgidia. Documente și Memorie”, semnat de Adriana Cupcea, Manuela Marin și Metin Omer, cu o introducere realizată de profesorul Kemal Karpat, el însuși absolvent al Seminarului din Medgidia și Doctor Honoris Causa al Universității „Ovidius”. Conform acestuia, Seminarul din Medgidia „a devenit simbolul identității și al culturii musulmane”.

„LOC AL MEMORIEI COMUNE DIN DOBROGEA”

După cum a precizat coautoarea volumului, dr. Adriana Cupcea, la această lucrare se lucrează din 2014, materialul arhivistic strâns fiind structurat pe criterii tematice care corespund structurii cărții. Despre volum, prof. univ. dr. Florin Anghel a spus că este captivant, comparându-l, din punctul de vedere al conținutului, cu „1.001 de nopți” și un extraordinar „loc al memoriei comune din Dobrogea”

„Acest volum răspunde mai degrabă la întrebarea cine suntem noi, deoarece majoritatea creștină face parte din aceeași zonă geografică, istorică de moștenire culturală și educațională. Seminarul Musulman de la Medgidia este, de fapt, mult mai vechi: înființat în 1610, la Babadag, a fost mutat după trei secole, în 1901, la Medgidia. Cele două localități sunt profund atașate memoriei comune istorice române și otomane, pentru că și Babadagul, și Medgidia reprezintă și pentru Imperiul Otoman, și, mai târziu, pentru Turcia, și pentru România două localități cu o semnificație deosebită din punct de vedere simbolic, dat fiind că la Babadag Seminarul Musulman a fost ctitorit de Gazi Ali Pașa, iar Medgidia poartă numele sultanului Abdul Medgid. Această istorie a Seminarului Musulman din Medgidia este una dintre cele mai provocatoare pagini de memorie istorică comună. Până în 1878, școala a funcționat după reguli otomane și după aceea se integrează perfect în evoluțiile istorice, culturale și educaționale ale civilizației românești”, a spus prof. univ. dr. Florin Anghel.

Lansarea cărții avut loc în prezența rectorului Universității „Ovidius”, prof. univ. dr. Sorin Rugină, a decanului Facultății de Istorie și Științe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, a consulului Republicii Turcia la Constanța, Ali Bozcalișkan, și a doi dintre cei trei coautori: Adriana Cupcea și Metin Omer.