Istoricul, scriitorul, politicianul și profesorul Gheorghe Dumitrașcu, trecut în lumea celor drepți la începutul acestui an, a devenit cetățean de onoare post-mortem, placheta comemorativă fiind înmânată de președintele Consiliului Județean Constanța (CJC), Marius Horia Țuțuianu, celor doi copii ai acestuia: Lavinia și Decebal. Inițiativa președintelui CJC este, într-o oarecare măsură, o reparație morală după ce reputatul istoric Dumitrașcu a fost umilit, anul trecut, în ședința ordinară a Consiliului Local din luna martie. Atunci, șase consilieri locali din Constanța au vrut să-și arate mușchii și să demonstreze că ei fac opoziție cu adevărat. Cei șase au votat împotriva acordării titlului de cetățean de onoare prof. univ. dr. Gheorghe Dumitraşcu. Prezent la ședința respectivă, Dumitrașcu a cerut consilierilor să nu îl mai cheme și să-l umilească. La ședința de marți, 28 noiembrie, în care profesorul Dumitrașcu a devenit cetățean de onoare al județului, președintele CJC a declarat că, în afară de faptul că a fost un mare profesor universitar, Dumitrașcu a fost și un mare istoric. „Să nu uităm și faptul că, dacă avem o universitate la Constanța, acest lucru i se datorează și lui, fiind unul din pionerii care au pus bazele Universității „Ovidius“, imediat după Revoluție“, a declarat Horia Țuțuianu. La rândul său, fiica reputatului istoric, Lavinia Dumitrașcu, a declarat că tatăl său a știut în timpul vieții că este iubit, apreciat. „În decembrie anul trecut, mi-a repetat că el are datoria să se facă bine, pentru că este dator moral și sufletește unor oameni. Primul lucru, voia să iasă la televizor să mulțumească oamenilor, copiilor, nu mie și fratelui meu, ci miilor de copii de la Institutul Pedagogic, „mormolocii” de la „Mircea“ și de care era tare mândru, „blonzii” de la „Ovidius” și „Șaguna”. În mod deosebit, copiilor din presă, prietenilor, oamenilor cunoscuți și necunoscuți care l-au apărat în martie 2016 și care l-au considerat cetățean de onoare și fără patalama. (…) Tata ar fi continuat lista mulțumirilor și ar fi mulțumit președintelui CJC, Marius Horia Țuțuianu; domnului primar, Decebal Făgădău, care l-a respectat ca profesor, ca diriginte. (…) Ar fi mulțumit consilierilor locali din martie 2016, le-ar fi mulțumit inclusiv celor care au votat împotriva lui, pentru că știa cum știam noi, toți, că au fost manipulați de un om care predă încă la universitatea înființată de tatăl meu. Era în zodia Balanță și i-a iertat. Le-ar fi mulțumit consilierilor județeni, care au îndreptat o nedreptate. (…) Ar fi punctat naționalismul care îl definea: ne aflăm între Ziua Dobrogei și Ziua Națională, cu un an înainte de niște cifre rotunde atât de dragi nouă. Ne-ar fi spus că nu trebuie să ne simțim români, dobrogeni numai în acele zile, ci fiecare celulă a trupului trebuie să simtă că este român, dobrogean în fiecare secundă și ne-ar fi îndemnat să fim oameni. Ne-a lăsat prin testament o misiune foarte importantă: de a continua ceea ce a făcut el! Suntem datori să facem pentru Dobrogea cât putem. Parafrazându-l pe prietenul său Adrian Păunescu: „Dacă țării îi este bine, și nouă ne este bine!” (…) Fără îndoială, tatăl meu este aici cu noi!”, a spus Lavinia Dumitrașcu.

CINE A FOST GHEORGHE DUMITRAȘCU

În acest an, noul Consiliu Local a decis, în unanimitate, ca strada Dianei din zona peninsulară (arteră rutieră ce leagă străzile Nicolae Titulescu și Arhiepiscopiei) să fie redenumită „Gheorghe Dumitrașcu”. Amintim că profesorul, istoricul și politicianul Gheorghe Dumitrașcu a plecat dintre noi în 17 ianuarie 2017, la vârsta de 77 de ani. Născut la 25 septembrie 1939, în satul Nisipari (comuna Castelu) din judeţul Constanţa, profesorul a fost un adevărat model intelectual pentru studenții și masteranzii săi. Pe lângă remarcabila activitate de la catedră, Dumitrașcu a fost un bun politician, fiind senator timp de zece ani, între 1990 și 2000, având o contribuţie importantă la realizarea Constituţiei României. În intervalul de timp mai 1990 - decembrie 2000, Gheorghe Dumitraşcu a fost senator în Parlamentul României, fiind membru al comisiilor de Cultură, Artă şi Mass-Media, precum şi Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică ale Senatului României.