Parlamentul Italiei a aprobat, miercuri, o solicitare formulată de Guvernul Paolo Gentiloni în sensul contractării unor credite de 20 de miliarde de dolari, pentru relansarea sistemului bancar, relatează ziarul La ”Repubblica”.

În contextul în care criza ce afectează Banca Monte dei Paschi, cea mai veche din lume, riscă să se extindă la întregul sistem bancar din Italia, Guvernul Paolo Gentiloni, la propunerea ministrului Economiei, Pier Carlo Padoan, a cerut, marţi seară, Parlamentului posibilitatea de a creşte gradul de îndatorare cu 20 de miliarde de euro. Planul, menit să ofere capital pentru stabilizarea sistemului bancar, a fost aprobat miercuri de Parlamentul de la Roma. În cadrul acestui plan, cinci miliarde de euro ar urma să fie oferiți pentru recapitalizarea Băncii Monte dei Paschi. Însă, conform unei analize a agenţiei Bloomberg, citată de cotidianul ”La Repubblica”, cei 20 de miliarde de euro ar fi insuficienți, întrucât băncile italiene ar avea nevoie de 52 de miliarde de euro. Astfel, Banca BPM ar avea nevoie de peste 8,5 miliarde, Unicredit de opt miliarde, Intesa de șapte miliarde, Monte dei Paschi de cinci, UBI Banca de trei miliarde, UPER de două miliarde, iar Sondrio şi Carige de câte un miliard. Alte bănci italiene ar avea nevoie în total de încă peste 16 miliarde. Monte dei Paschi di Siena, a treia cea mai mare bancă din Italia, trebuie să strângă capital nou în valoare de cinci miliarde de euro, până la finalul lunii. Banca este împovărată de credite neperformante și este considerată una dintre cele mai slabe dintre băncile importante din Uniunea Europeană.

Prim-ministrul Italiei, Paolo Gentiloni, al cărui Guvern funcționează de doar o săptămână, declara marţi seară: ”Este o măsură de precauție. Credem că este datoria noastră să luăm această măsură pentru a proteja economiile populației. Sper ca toate mișcările politice din Parlament să împărtășească această responsabilitate”. Ministrul Economiei din Italia, Pier Carlo Padoan, a evidențiat că fondurile vor fi folosite pentru a asigura lichiditățile necesare sistemului bancar și pentru a ajuta alte bănci aflate în dificultate. Mai mult, oficialii au declarat că examinează o schemă pentru a compensa investitorii din domeniul retail pentru orice pierdere suferită. Surse citate de ”La Repubblica” afirmau pe 9 decembrie că Guvernul Italiei avea deja un plan de urgenţă pentru relansarea sistemului bancar, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a respins planul Băncii Monte dei Paschi di Siena (MPS) de prelungire a eforturilor de redresare. Banca Centrală Europeană (BCE) a respins, pe 8 decembrie, solicitarea băncii falimentare Monte dei Paschi di Siena (MPS) de prelungire a activităţilor pentru capitalizarea privată. Decizia BCE a deschis calea implementării unui plan de asistenţă financiară de stat pentru relansarea sistemului bancar italian.

Eşecul Guvernului Matteo Renzi în referendumul constituţional riscă să amplifice criza bancară din Italia, cu efecte în zona euro, comenta cotidianul ”Financial Times” pe 6 decembrie, avertizând că acesta ar putea fi cel mai important test pentru noile reglementări europene de gestionare a băncilor falimentare. Iniţial, Banca Monte dei Paschi spera să obţină o investiţie de un miliard de euro din Qatar, de care depindea planul în valoare de cinci miliarde de euro pentru recapitalizare. Oficialii din domeniul bancar se tem că un eşec în relansarea acestei bănci, care se află, potrivit evaluărilor UE, în poziţia cea mai riscantă la nivel european, ar putea afecta încrederea investitorilor în întregul sector bancar din Italia, care se confruntă cu perspectiva unor pierderi de 360 de miliarde de euro, din cauza creditelor neperformante. ”Italia este primul şi posibil cel mai important test al noului regim european de gestionare a băncilor falimentare”, nota ”Financial Times”, amintind că, începând de la criza din 2008, Italia a tras de timp în căutarea soluţiilor, aşteptând investiţii din domeniul privat, de teamă că o intervenţie a UE pentru relansarea sectorului bancar ar speria investitorii, clienţii băncilor şi alegătorii. În urmă cu câteva luni, premierul italian de la acea vreme, Matteo Renzi, a refuzat un plan al UE care prevedea măsuri stricte în schimbul injectării de fonduri de stat, convertirii unei părţi a obligaţiunilor şi oferirii de compensaţii investitorilor mici. Planul Bruxelles-ului este încă disponibil, dacă Guvernul de la Roma se va răzgândi.