Preşedintele Franţei şi-a asumat responsabilitatea pentru eşecul referendumului constituţional, una dintre marile nereuşite ale celor 12 ani de mandat prezidenţial, dar şi-a apărat şi iniţiativele, într-un fel de... testament european. Cu două zile înainte de a face anunţul, de altfel foarte aşteptat, că nu va candida pentru un al treilea mandat, după 12 ani petrecuţi la Elysee, cuvintele de rămas bun rostite la Bruxelles de Jacques Chirac au fost discrete, fără discursuri sau ceremonii.

Ales pentru prima dată la preşedinţie în mai 1995, Jacques Chirac, în vîrstă de 74 de ani, era al doilea lider european ca durată a menţinerii la putere, după premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, aflat la putere din ianuarie 1995. Acesta din urmă, care şi-a revendicat titlul de "ultimul dinozaur al Europei", după plecarea lui Jacques Chirac, a afirmat că regretă retragerea preşedintelui francez de pe scena politică. "După anumite ezitări la început, a fost dintre aceia care au făcut tot posibilul pentru a face Europa să avanseze", a declarat Jean-Claude Juncker. În ceea ce-l priveşte pe premierul britanic Tony Blair, care a "încrucişat armele" cu Chirac cu privire la politica agricolă comună sau cu privire la Irak în cadrul consiliilor europene, acesta a declarat că şeful statului francez a demonstrat la acest summit "aceeaşi determinare, dinamism şi simţ al responsabilităţii cum a făcut mereu".

După 12 ani în fruntea uneia dintre cele şase ţări fondatoare ale Uniunii, Jacques Chirac a ştiut să apere cu putere interesele franceze la Bruxelles, dar nu a reuşit să dea un nou impuls construcţiei europene, aflată în derută. Vineri, Chirac şi-a asumat răspunderea pentru eşecul referendumului din mai 2005 cu privire la Constituţia europeană. "Îmi pare rău, poate, că nu am făcut tot ce ar fi trebuit pentru a evita ceea ce a fost un lucru rău pentru Europa şi pentru Franţa", a declarat Jacques Chirac într-o conferinţă de presă la încheierea Consiliului european, ultimul din cariera sa. "Am eşuat la referendum şi, ca să spun întreg adevărul, am fost chiar un pic surprins, ceea ce dovedeşte că, în final, demagogia are avantajele sale", a afirmat preşedintele francez, acuzîndu-i pe oponenţii Constituţiei europene care au ademenit electoratul printr-un aşa-zis "Plan B". Respingerea francezilor, urmată de cea a olandezilor, a aruncat Europa într-o gravă criză constituţională din care cu greu poate ieşi. Această problemă situează pe poziţii adverse şi candidaţii în alegerile prezidenţiale din Franţa.

Jacques Chirac a mai amintit şi susţinerea sa pentru moneda euro în anul 1992, cînd majoritatea de dreapta se opunea monedei unice, despre iniţiativele pentru consolidarea apărării europene, mai ales împreună cu britanicii şi despre lupta pe care a dus-o mereu pentru ecologie. Astfel, Jacques Chirac a "revendicat" o mare parte a angajamentului asumat vineri de către cele 27 state membre referitor la obiective constrîngătoare de luptă împotriva schimbării climatice.