Preşedintele francez Jacques Chirac a declarat, joi, cu ocazia reuniunii franco-spaniole de la Gerona, că Germania, Franţa, Spania şi Italia asigură "buna funcţionare a Europei", al cărei succes depinde în mare parte de cooperarea acestor patru ţări. "Este evident de mult timp că o Europă, ce se extinde din ce în ce mai mult, nu poate funcţiona într-un mod eficient decît dacă sînt consolidate şi forţele centripete, iar în centrul acestor forţe ale Europei, care asigură buna funcţionare a organizaţiei, se află Germania, Franţa, Spania, Italia", a explicat preşedintele cu ocazia forumului franco-spaniol al societăţii civile, ce a precedat summit-ul. Precizînd că "acordă aceeaşi importanţă fiecăreia dintre statele care formează Europa", Jacques Chirac consideră că legătura dintre aceste patru ţări este o "situaţie normală, umană, care se prezintă în acest fel din cauza prezenţei, a numărului, a caracterului activ, dinamic şi al complementarităţii lor. Prin urmare, responsabilitatea noastră este una colegială, comună, activă. Guvernele spaniol şi francez au permis, în componenţa actuală, o adevărată conştientizare a realităţii unui parteneriat strategic între Spania şi Franţa, care condiţionează în mod decisiv succesul Europei şi care trebuie deci consolidat".

Autorităţile de la Paris şi de la Madrid au organizat, joi, primul lor consiliu de apărare şi securitate, după modelul de parteneriat pe care Franţa l-a încheiat în urmă cu muţi ani cu Germania. Alianţa dintre cele două state vecine este în opinia liderului francez vitală pentru evoluţia pozitivă a întregii Europe. Printre subiectele abordate au figurat cooperarea universitară, problema energiei în Europa, imigraţia, a cărei rezolvare este considerată posibilă de Jacques Chirac numai printr-o cooperare europeană, precum şi schimburile culturale.

Buna funcţionare a Europei a fost pusă la grea încercare de eşecul referendumurilor cu privire la legea fundamentală a Uniunii înregistrat în Franţa şi Olanda. Acest amănunt pare să-i fi scăpat lui Jacques Chirac, care de altfel a înregistrat o înfrîngere personală în acest scrutin, în care s-a implicat activ pentru adoptarea Constituţiei. Dacă în Franţa nici nu se pune problema unei noi consultări populare, în Olanda problema Constituţiei europene, pe care marile partide olandeze doreau să o evite în timpul campaniei pentru alegerile legislative de la 22 noiembrie, a revenit în dezbaterile politice. Partidul Socialist, o mică formaţiune antiliberală de stînga, care a avut un rol important în respingerea Tratatului constituţional la referendumul de la 1 iunie 2005, a readus în discuţie acest subiect. Această formaţiune a comandat un sondaj de opinie cu privire la atitudinea cetăţenilor olandezi faţă de Uniunea Europeană. Conform studiului, publicat la 12 noiembrie, 64% dintre alegători se opun în prezent unei eventuale Constituţii, respinsă la referendumul din 2005 cu 61,6% din voturi. Sondajul de opinie indică de fapt lipsa de interes a olandezilor faţă de Uniunea Europeană.