Rezoluţia 1.701 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, care a pus capăt în luna august celor 34 de zile de conflict dintre Israel şi mişcarea Hezbollah, cere Israelului să se retragă complet din Liban. Circa 10.000 de soldaţi libanezi au fost desfăşuraţi în sudul Libanului în locul trupelor israeliene, iar Forţa Naţiunilor Unite în sudul Libanului, care se află în regiune din anul 1978, şi-a sporit efectivele de la aproximativ 2.000, înaintea războiului, la circa 7.500, pentru a ajuta la respectarea armistiţiului.

Situaţia din Orientul Mijlociu a revenit în actualitate odată cu vizita pe care o efectuează Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă şi Securitate Comună în regiune. Javier Solana a adresat un apel la relansarea procesului de pace în Orientul Mijlociu, după întîlnirile avute cu preşedintele palestinian Mahmud Abbas şi cu liderii israelieni. "Poporul palestinian a suferit mult şi suferă în continuare şi este timpul ca ocupaţia israeliană începută în 1967 să ia sfîrşit", a declarat acesta după convorbirile purtate la Ramallah cu preşedintele Abbas. Javier Solana s-a declarat însă pesimist în privinţa Foii de parcurs, planul de pace al Cvartetului pentru Pace, format din Naţiunile Unite, Uniunea Europeană, Rusia şi Statele Unite, lansat în 2003, ce vizează crearea unui stat palestinian care să coexiste în mod paşnic alături de Israel. "Europa doreşte să vadă demararea unor acţiuni, nu numai pentru a da speranţe oamenilor, dar şi pentru a crea realităţi pe teren", a subliniat Javier Solana şi în urma întrevederii de la Tel Aviv cu ministrul israelian al Afacerilor Externe, Tzipi Livni. Oficialul european a deplîns absenţa oricărui progres în procesul de pace şi după întîlnirea avută cu vicepremierul israelian Shimon Peres.

Vizita lui Javier Solana în zona survine într-un moment dificil. În Israel, premierul Ehud Olmert încearcă să creeze o coaliţie stabilă, în timp ce în teritoriile palestiniene, administraţia divizată între mişcarea radicală Hamas şi al-Fatah, partidul preşedintelui Mahmud Abbas, este departe de a ajunge la crearea unui guvern care să fie acceptat în plan internaţional. După Israel şi teritoriile palestiniene, Javier Solana vizitează Libanul, Iordania şi Egiptul.

În lipsa reluării negocierilor, armata israeliană ar putea utiliza bombe de mare precizie la frontiera dintre Fîşia Gaza şi Egipt, pentru a distruge tunelurile subterane prin care palestinienii transportă armament. "Bombele inteligente" vor reuşi să pătrundă cît mai adînc în pămînt, distrugînd astfel galeriile subterane construite de grupurile armate palestiniene. Frontiera dintre Fîşia Gaza şi Egipt, cunoscută şi sub numele de Coridorul Philadelphi, are o lungime de 11 kilometri şi o lăţime de aproximativ 100 de metri. Armata israeliană nu a făcut niciun comentariu pe această temă, argumentînd că discuţiile private din cadrul Statului Major nu pot fi dezvăluite. O atitudine similară au avut şi autorităţile egiptene.

Israelul susţine că după retragerea de anul trecut din Fîşia Gaza nu a putut preveni traficul cu armament spre această regiune. Autorităţile egiptene au confiscat recent numeroase transporturi de arme automate care urmau să ajungă în mîinile facţiunilor palestiniene. Serviciile de spionaj israeliene apreciază că prin tunelurile subterane au fost introduse în Fîşia Gaza tone de muniţie, inclusiv rachete portabile. Numai în ultima săptămînă, armata israeliană a descoperit 15 galerii subterane ce făceau legătura între Fîşia Gaza şi Egipt.