Înaltul reprezentant al UE pentru Politica Externă şi Securitate Comună, Javier Solana, a sosit, marţi după-amiază, la Priştina, fiind primul înalt responsabil străin care se deplasează în Kosovo de la proclamarea independenţei acestei provincii. Responsabilul european a avut întrevederi cu preşedintele kosovar, Fatmir Sedjiu şi cu premierul Hashim Thaci. Javier Solana a reluat apelurile la calm şi responsabilitate care au fost lansate duminică, la scurt timp de la proclamarea independenţei de către parlamentul kosovar. Majoritatea ţărilor europene s-au declarat pregătite să recunoască independenţa Kosovo, iar Franţa, Marea Britanie şi SUA au recunoscut-o deja formal. Preşedintele american, George W. Bush, a recunoscut, marţi, independenţa Kosovo şi a spus că ”acest nou statut al provinciei sîrbe va aduce pacea în Balcani”. Bush, aflat într-un turneu în Africa, a spus că SUA vor stabili în curînd relaţii diplomatice depline cu noua ţară. Şi ministrul de Externe al Bulgariei, Ivailo Kalfin, a precizat ieri că va recomanda Guvernului de la Sofia să stabilească legături cu autorităţile din Kosovo. Bulgaria va acorda în continuare sprijin eforturilor UE şi NATO de menţinere a stabilităţii în regiune. Potrivit analiştilor, stabilirea unor relaţii cu Kosovo înseamnă, de fapt, recunoaşterea acestui stat. Iniţial, Bulgaria manifestase o anume reticenţă faţă de independenţa Kosovo.
Serbia cere OSCE să condamne independenţa Kosovo
Şeful diplomaţiei sîrbe, Vuk Jeremici, a cerut Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să condamne declaraţia de independenţă a Kosovo, ieri, într-o reuniune extraordinară a Consiliului permanent al instituţiei de la Viena, în faţa delegaţilor celor 56 de state membre ale OSCE reuniţi la cererea Belgradului. Potrivit lui Jeremici, “recunoaşterea independenţei Kosovo consacră dreptul la secesiune care va substitui toate celelalte drepturi din Declaraţia de la Helsinki pe care OSCE trebuie să o aplice”. OSCE este prezent în Kosovo cu o misiune de circa 1.500 de persoane, dintre care 1.150 de localnici. Misiunea OSCE face parte din Misiunea de Administraţie Interimară a ONU din Kosovo (MINUK), care asigură administrarea fostei provincii sîrbe din 1999.
Pentru Serbia, ieri a fost prima zi din perioada de îngheţ diplomatic cu Occidentul, iniţiat ca reacţie la recunoaşterea de către mai multe state a independenţei Kosovo. Parlamentul sîrb a votat în unanimitate, luni seară, anularea proclamării independenţei Kosovo, apreciind că aceasta încalcă integritatea şi suveranitatea Serbiei. Mîine va avea loc, la Belgrad, cea mai mare manifestaţie din istoria recentă a Serbiei. Sîrbii pregătesc un protest la care, potrivit premierului Vojislav Kostunica, vor lua parte sute de mii de oameni, care vor veni în capitală din întreaga ţară. Autorităţile de la Belgrad îl consideră principalul vinovat pentru pierderea provinciei Kosovo pe ambasadorul la Washington, care nu a reuşit să facă nimic pentru a împiedica SUA să susţină independenţa provinciei. Diplomatul a fost primul rechemat la post, urmat de ambasadorii din Turcia şi Franţa. Vicepremierul sîrb susţine că, deşi au fost luate aceste decizii, ţara sa nu vrea să se izoleze. Analiştii politici sînt însă de părere că atitudinea Serbiei va afecta foarte mult relaţiile cu SUA şi UE, în condiţiile în care ţara era pe punctul de a semna Acordul de Stabilitate şi Asociere, primul pas către o posibilă viitoare integrare europeană.
După două zile de violente atacuri asupra misiunilor diplomatice occidentale, ieri, ambasada SUA de la Belgrad a fost închisă. O purtătoare de cuvînt a ambasadei a menţionat că închiderea este temporară şi depinde de evoluţiile care se vor înregistra.
Sîrbii au incendiat două posturi vamale gestionate de Kosovo şi ONU
Ieri, sîrbii au incendiat două posturi vamale ale Kosovo, gestionate de autorităţile kosovare şi de poliţia ONU, în urma declarării independenţei provinciei. Un martor ocular a spus că poliţia nu a intervenit. Mai mulţi bărbaţi cu feţele acoperite au dat foc posturilor vamale din Jarinje, la graniţa internă dintre Kosovo şi Serbia, cunoscute drept Poarta 1 şi Poarta 2. Nimeni nu a fost rănit în acest incident. Poliţia din Kosovo a cerut ajutorul militarilor din forţa NATO după ce sîrbii au incendiat punctele de trecere a frontierei. Poliţiştii s-a adăpostit într-un tunel la un post de trecere a frontierei din apropiere de Zubin Potok, în nordul Kosovo. Protestatarii, peste o mie, încercau să devasteze postul de trecere a frontierei. În acest context, forţa NATO din Kosovo /KFOR/ a anunţat că a intervenit pentru prima dată de la proclamarea independenţei provinciei sîrbe, după atacul asupra posturilor de trecere dintre Kosovo şi restul Serbiei.
Rusia avertizează UE
Reprezentantul special al preşedintelui rus pentru relaţiile cu UE a avertizat că independenţa Kosovo va avea consecinţe asupra relaţiilor Moscovei cu Bruxelles-ul. ”Ar fi naiv să crezi că poziţia principalelor ţări UE în privinţa Kosovo nu este o problemă în relaţiile noastre cu UE”, a declarat Serghei Iastrjembski. Totuşi, anterior, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, respinsese ideea ca Rusia să adopte sancţiuni împotriva Kosovo sau a ţărilor care îi recunosc independenţa. ”Rusia nu va recurge la nicio măsură punitivă împotriva nimănui. O asemenea sugestie este absurdă. Sîntem siguri însă că recunoaşterea independenţei ar fi o greşeală”, a spus el. Rusia a susţinut poziţia Serbiei de respingere a independenţei Kosovo şi a blocat în Consiliul de Securitate un proiect de rezoluţie care urma să acorde provinciei sîrbe independenţă sub supraveghere internaţională.
Parlamentul din Kosovo a adoptat primele sale legi de la declararea independenţei
Parlamentul din Kosovo a adoptat, marţi, primele sale zece legi ca legislativ al unui stat independent, printre care crearea unui Minister de Externe, la două zile după proclamarea independenţei. În total, 84 de parlamentari au votat pentru, doi împotrivă şi doi s-au abţinut, în cadrul unui vot electronic transmis în direct de posturile de televiziune. Textele adoptate se referă în special la crearea Ministerului de Externe, la paşapoarte, cetăţenie, la crearea unei forţe de poliţie, protejarea zonelor culturale cu caracter religios, mănăstirilor şi bisericilor ortodoxe, la autonomia locală a municipalităţilor şi la stabilirea frontierelor lor. Ministerul de Externe va fi o nouă instituţie a Kosovo şi va ajuta la stabilirea relaţiilor cu ţările prietene şi la dezvoltarea economiei, a declarat Hashim Thaci înainte de vot.