Expediţia Internaţională a Dunării \"Joint Danube Survey 2\" (JDS 2), începută pe 14 august, s-a încheiat ieri, la Tulcea, prin ultima conferinţă de presă prilejuită de acest eveniment. \"JDS 2\" este cea mai mare expediţie din lume din 2007, care s-a desfăşurat de-a lungul unui fluviu, reunind oameni de ştiinţă, specialişti din ţările dunărene. Printre cei 18 oameni de ştiinţă care au participat la proiect s-au aflat şi Mary Crăciun, chimist în cadrul Administraţiei Naţionale \"Apele Române\" (ANPR). La conferinţa de presă organizată ieri la sediul Prefecturii Tulcea au participat specialiştii din cadrul proiectului, printre care Bella Csanyi, şeful expediţiei, Philip Weller, secretar executiv al Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunării (ICPDR), Marius Postelnicescu, directorul general al ANPR şi Lucia Ana Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) şi preşedinte al ICPDR. Secretarul executiv al ICPDR, Philip Weller, a declarat că expediţia \"JDS 2\", care s-a efectuat cu trei nave, a avut ca noutate prelevarea de analize biologice, acestea fiind importante pentru identificarea modificărilor hidromorfologice a apelor, cauzate de impactul aglomerărilor urbane şi al lucrărilor hidrotehnice. De asemenea, şeful expediţiei, Bella Csanyi, a spus că, în această călătorie, care a început în Regensburg (Germania), a traversat 2.375 de kilometri, de-a lungul Dunării, prin 11 ţări: Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, Ucraina, Moldova şi România, au fost prelevate probe din 96 de locuri, atît pe fluviu, cît şi pe afluenţi, iar la fiecare punct au fost strînse 30 de eşantioane (sticle de apă). El a adăugat că mai mult de 200 de componente vor fi analizate în laboratoare din Europa, printre care fitoplancton, macrofibre şi peşti. La noi în judeţ, expediţia a trecut pe la Hîrşova, de unde s-au recoltat şi probe. \"Prelevările de probe au fost făcute în puncte fierbinţi. Rezultatele vor fi gata în cîteva luni bune, dar cunoaştem zonele problemă. Principala cauză a poluării o reprezintă canalizările care descarcă în Dunăre, cum ar fi în aval de Budapesta, Belgrad şi Argeş, unde apa uzată intră în fluviu fără o epurare specifică\", a declarat Bella Csanyi. Cu toate acestea, el a mai spus că atîta vreme cît în Dunăre s-a găsit biodiversitate, rezultatul este că, faţă de acum şase ani, cînd a avut loc prima expediţie de acest gen, apa este mai pură. Printre speciile ameninţate de poluarea apei se numără sturionii, dar, din cauza lipsei de cunoaştere a rezultatului final, încă nu se poate confirma lipsa unor alte specii şi care este cauza exactă. Secretarul executiv al ICPDR a spus că una dintre soluţii pentru rezolvarea acestei probleme este ca ţările riverane \"să coopereze şi să ia decizii comune, acolo unde este cazul, în ceea ce priveşte schimbarea structurii rîurilor\". La rîndul său, Ana Lucia Varga a spus că instituţia din care face parte a dispus instituţiilor din subordine să facă o analiză ştiinţifică privind interzicerea pescuitului industrial în Delta Dunării. În urma rezultatelor, care vor fi aflate peste aprox. o lună şi după discuţia cu asociaţiile de pescari şi autorităţile de mediu, se va lua o decizie finală în cadrul Guvernului. Aceasta a spus că prioritatea va fi protejarea resursei piscicole în Delta Dunării şi acordarea de compensaţii, pentru a nu afecta cetăţenii care locuiesc în oraşele dunărene. Conferinţa de presă a fost încheiată cu înmînarea de diplome de excelenţă membrilor echipei expediţiei, în semn de apreciere a eforturilor depuse.