Premierul britanic, David Cameron, se îndreaptă către o înfrângere la summitul liderilor europeni, care se desfăşoară începând de ieri, pe parcursul a două zile. Premierul conservator a fost abandonat de aliaţii săi în încercarea de a-l împiedica pe luxemburghezul Jean-Claude Juncker să obţină preşedinţia Comisiei Europene (CE). La două săptămâni de la un minisummit anti-Juncker în care şi-a exprimat susţinerea faţă de poziţia premierului Cameron, omologul său suedez, Fredrik Reinfeldt, a capitulat şi a anunţat că susţine nominalizarea fostului lor coleg luxemburghez. Alt aliat, olandezul Mark Rutte, s-a aliniat şi el, imediat după aceea. A mai rămas ungurul Viktor Orban, un personaj populist foarte controversat în Europa, să poarte o bătălie care aminteşte de voturile de veto britanice.

Cancelarul Angela Merkel este din nou câştigătoare în Europa. Aceasta avertiza încă de miercuri că este întru totul pregătită să participe la votul cerut de către David Cameron, semnalându-le astfel inamicilor lui Jean-Claude Juncker că au pierdut bătălia. ”Avem nevoie de o majoritate calificată”, a declarat cancelarul Merkel în Bundestag. ”Este exact ceea ce prevăd tratatele şi nu va fi, deci, nicio dramă”, a declarat, apăsat, Angela Merkel.

Liderii de stânga au venit în sprijinul candidatului creştin-democrat, weekend-ul trecut, şi, astfel, victoria lui Jean-Claude Juncker este asigurată. Nominalizarea sa va fi aprobată astăzi. Actul juridic pe care liderii europeni îl trimit Parlamentului European (PE), însărcinat să-l supună la vot la jumătatea lunii iulie, a fost deja redactat pe numele lui Jean-Claude Juncker. Premierul britanic a promis, cu toate acestea, să lupte până la capăt. ”Eu cred că preşedintele CE ar trebui să fie ales de către şefii de stat şi de guverne. Nu trebuie să fie acceptată această preluare a puterii de către partide şi PE”, este în continuare poziţia premierului britanic. Cu toate acestea, punţile de legătură nu au fost rupte între Cameron şi omologii săi conservatori. Potrivit Downing Street, Angela Merkel şi Mark Rutte l-au asigurat de susţinerea lor faţă de ”apartenenţa Marii Britanii la o UE reformată şi de angajamentul de a colabora în momentul în care se va renegocia relaţia ţării sale”.

PAUZĂ DE CONFRUNTĂRI În cadrul summitului, cei 28 de şefi de stat şi de guvern au lăsat deoparte confruntările, timp de câteva ore, pentru a aduce un omagiu milioanelor de morţi din Primul Război Mondial, la aproape un secol de la atentatul de la Sarajevo, care a aruncat continentul în acest conflict. Aceştia s-au întâlnit ieri după-amiază în oraşul-martir Ypres, din nordul Belgiei. Cu scopul de a evita orice dispută deplasată între Marea Britanie şi alţi europeni într-o zi menită să fie o sărbătoare a unei Europe a păcii, preşedintele Consiliului European, flamandul Herman Van Rompuy, a decis ca masa de seară să fie consacrată exclusiv priorităţilor UE, deci programului de lucru al CE în viitorul cincinal. Nici această discuţie nu a fost neapărat scutită de confruntări. Stânga europeană, reprezentată de către preşedintele francez, François Hollande, şi popularul şef al Guvernului italian, Matteo Renzi, reclamă mai multă flexibilitate în aplicarea regulilor bugetare ale Pactului de Stabilitate, în vederea susţinerii investiţiilor şi creşterii economice. Însă Angela Merkel rămâne pe poziţii şi şi-a reiterat refuzul de a modifica Pactul. În ceea ce-l priveşte pe premierul britanic, acesta putea să-şi manifeste furia doar refuzând în bloc programul stabilit de către Herman Van Rompuy. ”Britanicii nu negociază nimic, nu discută despre nimic”, a deplâns o sursă europeană.

Preşedintele Consiliului European a renunţat la ideea de a soluţiona problema preşedinţiei Comisiei în cadrul unui pachet de negocieri în care să fie incluse şi funcţiile de conducere ale celorlalte instituţii europene, şi anume preşedinţia Consiliului, postul de şef al diplomaţiei, preşedinţia Eurogrupului şi câteva posturi-cheie din cadrul Comisiei. Însă acest lucru nu împiedică purtarea unor negocieri în culise. Un summit extraordinar ar putea să fie organizat la jumătatea lunii iulie, potrivit mai multor surse europene. În acest sens este evocată data de 16 iulie, în urma învestirii preşedintelui Comisiei.