Fostul premier polonez, Jerzy Buzek, în vîrstă de 69 de ani, a fost ales, marţi, preşedinte al PE, devenind astfel prima personalitate dintr-o ţară est-europeană care accede la această funcţie. În vîrstă de 69 de ani şi provenind din rîndurile formaţiunii Platforma Civică, de centru-dreapta, a premierului polonez, Donald Tusk, membră a Partidului Popular European (PPE, conservator), el s-a bucurat şi de sprijinul celorlalte două mari grupuri din PE, socialiştii şi liberalii, dar şi de cel al ecologiştilor. El s-a impus cu 555 de voturi favorabile faţă de 89 acordate candidatului Stîngii Unitare Europene (comunişti), suedeza Eva-Britt Svensson, în vîrstă de 62 de ani, în cadrul sesiunii constitutive a Parlamentului ales în urma scrutinului european din iunie. Salutînd puterea simbolică a alegerii sale, după exact 20 de ani de la prăbuşirea regimului comunist din Polonia, Jerzy Buzek a declarat că o consideră drept un semnal pentru ţările din Europa de Est intrate în UE după 2004 şi un omagiu adus milioanelor de cetăţeni care au contribuit la căderea Cortinei de Fier.

Jerzy Buzek, care îi succede creştin-democratului Hans-Gert Poettering, i-a oferit acestuia, în semn de mulţumire, o statuetă a Sfintei Barbara, patroana spirituală a minerilor, în locurile sale natale din Silezia. Acesta a fost ales pentru un mandat de doi ani jumătate, pînă la începutul lui 2012. La această dată, el ar urma să fie înlocuit cu un socialist, probabil germanul Martin Schulz, în virtutea unui acord de reciprocitate care i-a asigurat, marţi, susţinerea acestora. În pofida faptului că funcţia de preşedinte este prestigioasă, aceasta nu are decît o influenţă limitată asupra activităţii legislative a Parlamentului. Preşedintele prezidează şedinţele plenare, reuniunile Conferinţei preşedinţilor grupurilor politice şi biroului (din care fac parte vicepreşedinţii şi chestorii). El este, mai ales, însărcinat cu reprezentarea instituţiei pe lîngă instanţele internaţionale şi în timpul summit-urilor europene.

Noul Parlament European include mai mulţi eurodeputaţi aflaţi la primul mandat şi femei

Dintre cei 736 de eurodeputaţi repartizaţi în şapte grupuri politice, care şi-au început mandatul, marţi, la Strasbourg, peste 50% sînt la primul mandat şi 35% sînt femei, potrivit datelor oficiale publicate marţi. De la 16% la primele alegeri europene din 1979, proporţia de femei a trecut la 31% în 2004, apoi la 35% în acest an. Delegaţiile naţionale cu numărul cel mai mare de femei provin din Nord: Finlanda (62%), Suedia (56%), Estonia (50%), Olanda (48%). La polul opus se află Malta, cei cinci aleşi ai acestei ţări fiind toţi bărbaţi, apoi Italia (79%), Polonia (78%), Irlanda şi Lituania (75%). În total, mai puţin de un eurodeputat din doi a fost reales. Lituania (75%), urmată de Italia (71%) sînt ţările care şi-au înnoit cel mai mult eurodeputaţii. Franţa se situează de asemenea deasupra mediei, cu 59,7% de reprezentanţi realeşi, în timp ce Germania înregistrează 58,5%.

De departe cel mai mare grup, cel conservator, al Partidului Popular European (PPE), cu 265 de eurodeputaţi, este condus de francezul Joseph Daul. El ar fi putut să fie mai puternic în cazul în care conservatorii britanici nu ar fi decis separarea, pentru a constitui o formaţiune eurosceptică. Cea de-a doua forţă, cu 184 de membri, Socialiştii şi Democraţii (SD), este prezidată de germanul Martin Schulz. Fostul grup al Partidului Socialist European a preluat această denumire pentru a-i integra pe cei 21 de aleşi de centru-stînga din Partidul Democrat italian. Frecvent aliaţi cu conservatorii pe temele economice, dar mai apropiaţi de Verzi şi de SD pe problema politicii externe şi a drepturilor omului, liberalii (ALDE) sînt cea de-a treia forţă, cu 84 de membri, sub conducerea belgianului Guy Verhofstadt. Urmează apoi Verzii, cu 55 de deputaţi, co-prezidaţi de Daniel Cohn-Bendit şi Rebecca Harms din Germania. Format tot din 55 de eurodeputaţi şi numit Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR), grupul eurosceptic născut din sciziunea conservatorilor britanici din PPE va fi dominat de aceştia din urmă (26 de eurodeputaţi), alături de 15 polonezi din partidul Drept şi Justiţie (PiS) şi nouă cehi din ODS, partidul liberal al fostului premier Mirek Topolanek. Stînga Unitară Europeană (GUE, comunişti) numără, la rîndul său, 35 de aleşi. Parlamentarii din Europa Libertăţii şi Democraţiei (EFD), care susţin suveranitatea statelor, sînt în număr de 30. Extrema-dreaptă se află printre cei neînregistraţi, care reprezintă în total 26 de eurodeputaţi.

Un eurodeputat al partidului radical Jobbik a purtat uniforma Gărzii Ungare în PE

Unul dintre noii reprezentanţi în PE ai partidului naţionalist ungar Jobbik s-a prezentat la prima sesiune a instituţiei de la Strasbourg, marţi, în uniforma grupării paramilitare interzise a partidului său, Garda Ungară. Csanad Szegedi a declarat că poartă uniforma ca semn al angajamentului său faţă de Gardă, a cărei interzicere o consideră greu de acceptat şi a adăugat că sprijină reorganizarea miliţiei dizolvate. Krisztina Morvai şi Zoltan Balczo, ceilaţi doi europarlamentari ai Jobbik, au purtat haine care aminteau de istoria Ungariei din secolului al XIX-lea.

Decizia de interzicere a Gărzii Ungare a fost pronunţată de o Curte de Apel din Budapesta, la 2 iulie, care a sprijinit o decizie din decembrie 2007, la scurt timp după primul dintr-o serie de marşuri ale Gărzii împotriva romilor în Tatarszentgyorgy, un sat din centrul Ungariei, care ulterior a devenit celebru pentru uciderea unui bărbat de etnie romă şi a fiului său, precum şi pentru alte violenţe împotriva acestei minorităţi.

Verzii şi socialiştii europeni l-au atacat din nou pe Barroso

Liderii grupurilor socialist şi ecologist din Parlamentul European l-au atacat din nou, marţi, pe preşedintele conservator al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a cărui realegere în funcţie a fost amînată pentru această toamnă. Cu ocazia sesiunii inaugurale a instituţiei, preşedintele Alianţei progresiste a socialiştilor şi democraţilor, Martin Schultz, a apreciat că liderul portughez este ineligibil. Jose Manuel Barroso, desemnat deja în unanimitate de cele 27 de ţări ale UE, nu va fi reales aşa cum ar fi dorit în timpul primei sesiuni plenare a Parlamentului din această săptămînă. Această amînare a fost revendicată ca fiind un succes, de liderul socialiştilor europeni. Adversarii fostului şef al Guvernului portughez aşteaptă un program politic detaliat din partea lui Jose Manuel Barroso.