Partidul maghiar Jobbik, care conduce, în Parlamentul European, Alianţa Mişcărilor Naţionale (AEMN), continuă să-şi amplifice vocea şi influenţa. Rezultatul pe care îl va înregistra acest partid în 25 mai este extrem de important. În sondajele de opinie realizate între 6 şi 8 mai, Jobbik era creditat cu 15% intenţii de vot, ceea ce s-ar traduce prin trei eurodeputaţi, în timp ce Fidesz, în fruntea sondajelor, ar obţine 46%, adică 11 locuri în Parlamentul European.

Vor avea în continuare neonaziştii locuri în Parlamentul European? Cu câteva zile înainte de scrutinul din 25 mai, ipoteza unei consolidări a partidelor de extremă dreapta la Strasbourg capătă tot mai mare contur. În primele rânduri ale acestui fenomen, exemplul ungar este cu precădere pregnant. Într-adevăr, în Ungaria nu doar partidul de dreapta aflat la putere, Fidesz, al lui Viktor Orban, membru al Partidului Popular European (PPE), îşi accentuează tendinţa populistă şi aproape anti-europeană, ci şi partidul Jobbik, de extremă dreapta, cu tendinţe neonaziste, este în ascensiune netă, cu 20,5% din voturi la ultimele legislative.

Fidesz desfăşoară o politică populistă în Ungaria, ca răspuns în special la atenţionările UE şi mijloc de a ţine Jobbik în afara legislativelor. Este însă un eşec, după cum dezvăluie rezultatele ultimelor alegeri parlamentare din Ungaria, în urma cărora Jobbik a câştigat cu patru procente mai mult. De fapt, Fidesz participă foarte tare la amplificarea climatului de intoleranţă din ţară. Principalii lideri ai partidului „se iau” în mod regulat de cei pe care îi numesc „străini cu inima de ţară”, stigmatizând rromi, evrei, homosexuali... Stereotipurile se ancorează în societatea ungară, după cum o arată sondajele: în timp ce, în 2009, 7% dintre ungurii intervievaţi considerau că „evreii au prea multă putere în societatea ungară”, în 2011 astfel credeau 65%. Un procent care va alimenta în mod sigur rezultatul înregistrat de Jobbik în alegeri.

Partidul Jobbik, fondat în 2003, declară deschis că se trage din partidul fascist al anilor 1930, Crucile cu Săgeţi. Ultranaţionalist, rasist, partidul Jobbik cere ieşirea Ungariei din UE. În 2012, deputatul european Csanad Szegedi chiar a ars drapelul european în timpul unei manifestaţii. Acelaşi deputat a acuzat public UE că ar coloniza Ungaria, obligându-i pe unguri, ca urmare a crizei financiare, să-şi vândă casele. În ceea ce o priveşte pe eurodeputata Krisztina Morvai, aceasta este cunoscută că ar fi vândut, în timpul ultimei campanii electorale, tricouri cu efigia lui Miklos Horthy, aliat al lui Hitler. În 2008, aceasta le-a sugerat, într-un discurs, „sioniştilor liberal-bolşevici să-şi găsească un loc unde să fugă”.

Aceste partide de dreapta radicale sau neonaziste ar putea avea mare influenţă în cadrul Parlamentului European, cu atât mai mult cu cât Fidesz face parte, la fel ca Uniunea franceză pentru o Mişcare Populară (UMP), din PPE. Partidul Jobbik prezidează, din decembrie 2013, Alianţa Europeană a Mişcărilor Naţionale (AEMN), grup ce reuneşte în cadrul Parlamentului European mişcările de extremă dreapta, cum sunt Partidul Naţional Britanic (PNB) sau Vlaams Belang din Belgia, şi pe care Jobbik încearcă să-l radicalizeze şi mai mult. În mod sigur, această coaliţie nu va reuşi să reunească toate partidele: de exemplu, Frontul Naţional francez, condus de Marine Le Pen, a luat, în urmă cu câteva luni, distanţă de AEMN, însă numărul în creştere al deputaţilor xenofobi riscă să apese greu asupra dezbaterilor din cadrul Parlamentului European.