Senatorul american John Kerry, nominalizat la postul de secretar de Stat de către preşedintele Barack Obama, a declarat ieri, în cadrul audierii sale în Senat, că ”diplomaţia americană nu se limitează la trimiterea de militari şi drone în străinătate”. Kerry a mai declarat că ”problema vitală a schimbărilor climatice va fi o prioritate a diplomaţiei americane”, reiterând o afirmaţie similară făcută luni de preşedintele Obama, în discursul de la ceremonia de depunere a jurământului pentru noul mandat. Senatorul american a atras atenţia că ”SUA vor face totul pentru ca Iranul să nu intre niciodată în posesia bombei atomice”. Marile puteri şi Israelul suspectează Iranul că vrea să-şi procure arma atomică, sub acoperirea programului său nuclear civil, lucru negat de Teheran. Comunitatea internaţională, cu SUA în frunte, este în favoarea unei strategii privind Iranul care să combine sancţiunile economice cu negocierile diplomatice.

Preşedintele Obama l-a nominalizat, la sfârşitul lunii decembrie 2012, pe John Kerry pentru a-i urma lui Hillary Clinton în fruntea Departamentului de Stat, spunând că este candidatul perfect pentru a conduce diplomaţia celei mai mari puteri mondiale. John Kerry, în vârstă de 69 de ani, fost candidat al Partidului Democrat la alegerile prezidenţiale din 2004, pierdute în faţa republicanului George W. Bush, a condus, în ultimii patru ani, prestigioasa Comisie de Afaceri Externe din Senat, exact cea care îl audiază înainte ca plenul să aprobe numirea sa în următoarele zile.

FEMEI LA LUPTĂ Armata americană a anulat interdicţia privind participarea femeilor la operaţiuni combatante, a anunţat, ieri, secretarul în exerciţiu al Apărării, Leon Panetta. De la regula instituită în 1994, femeile, în număr de 204.714 în armată, în afara celor în rezervă şi din garda naţională, reprezentând 14,5% din efective, nu puteau participa la lupte. Concret, până acum, o femeie nu putea să facă parte dintr-o secţiune a infanteriei sau să conducă un tanc. Dar multe dintre ele au fost mobilizate de-a lungul deceniului trecut în Irak şi Afganistan, conflicte fără linie de front, în faţa unui inamic care se amestecă în populaţia civilă. Femeile, care puteau fi infirmiere sau ofiţeri de informaţii, s-au confruntat, prin urmare, cu luptele. Astfel, începând din 2001, au murit 144 de femei, dintre care 79 în luptă, potrivit datelor oferite de Pentagon în februarie 2012. Peste 280.000 de americani au servit în Irak şi Afganistan, în această perioadă, respectiv 12% din efectivele mobilizate.

Într-un prim pas către ridicarea interdicţiei de a participa la lupte, secretarul Apărării a permis în 2012 femeilor să ocupe 14.000 de posturi care le erau inaccesibile anterior, ca acela de membru al echipajului de lansare multiplă de rachete sau operatoare radar de artilerie. Femeilor le era însă interzis să facă parte din forţele speciale sau din secţiunile de infanterie formate din câteva zeci de bărbaţi. Majoritatea funcţiilor din forţele aeriene şi din marină le sunt deja accesibile femeilor, iar riscurile de a se afla în situaţii de luptă în acest caz sunt slabe. Femeile pot servi la bordul submarinelor americane de la 1 ianuarie 2011, sub rezerva unor zone adecvate unde să locuiască. Dar o treime din posturile forţelor terestre şi ale puşcaşilor marini sunt rezervate bărbaţilor. La sfârşitul lui noiembrie, un grup de femei militar americane a depus plângere împotriva statului federal, reproşând autorităţilor interdicţia de a participa la operaţiunile de luptă, o regulă învechită, pe care o consideră discriminatorie.