Conducerea Petrom a declarat că Termocentrala Petrom de la Brazi va funcţiona doar atunci când condiţiile de piaţă vor fi propice companiei! Ce înseamnă acest lucru şi cum afectează consumatorii? Este simplu: în prezent, preţul gazului nemulţumeşte profund oficialii Petrom, el trebuind să crească potrivit promisiunii pe care Guvernul României a făcut-o FMI în ce priveşte liberalizarea. Astfel, de la 1 iulie Guvernul a stabilit două preţuri ale gazelor pentru piaţa reglementată. Cel destinat consumatorilor casnici rămâne îngheţat până în luna aprilie a anului viitor, în timp ce preţul gazului pentru fabrici şi consumatorii industriali a fost majorat cu 10% şi se aşteaptă noi majorări. Guvernul şi Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au motivat că populaţia nu poate suporta impactul scumpirii masive a gazelor ruseşti mai ales înainte de această iarnă, pentru fabrici efortul fiind mai suportabil. Astfel, Petrom trebuie să alimenteze propria centrală cu gaze în proporţie de 40% din import, pondere care s-a mai întâlnit în iarna trecută, în condiţiile în care gazele ruseşti costă aproape de 500 de dolari, de trei ori mai mult decât cele locale. În aceste condiţii, Petrom poate considera că nu este rentabil să pornească centrala. „Frumuseţea e că centrala noastră nu trebuie să funcţioneze non-stop. Putem s-o pornim când vrem ca să prindem cele mai bune preţuri de pe piaţă. N-o pornim dacă nu există un context favorabil”, a spus Daniel Turnheim, director financiar al Petrom. Potrivit acestuia, termocentrala trebuie să asigure o rată de profit „cu două cifre” pe durata sa de viaţă, iar exportul de electricitate este şi el o variantă, dacă preţurile pieţei o recomandă. Termocentrala Petrom a costat 530 de milioane de euro şi are o capacitate de 860 de MW, mai mare decât a unui reactor al centralei nucleare de la Cernavodă. Ea este alimentată din gaze produse de Petrom şi din import într-un amestec stabilit de ANRE.

Actuala conjunctură a pieţei gazelor şi reglementările ANRE pot crea probleme, a admis şi Mariana Gheorghe, directorul Petrom. „Planul nostru este să pornim totuşi centrala care a fost contruită pe baza input-urilor interne şi externe şi care trebuie să aibă o profitabilitate de 10%. Ar fi fost mai bine să se înceaptă liberalizarea pieţei de gaze decât să să se recurgă la soluţia acestui coş de gaze”, a spus ea.

În prezent Petrom se află în proces cu ANRE, contestând impunerea coşului de gaze care îi obligă la importuri mult mai mari. Crearea a două coşuri de gaze şi împovărarea facturilor pentru fabrici a fost contestată şi de reprezentanţii industriei chimice. Recent, Ioan Niculae, patronul a şase fabrici de îngrăşăminte şi cel mai mare consumator de gaze din ţară, a catalogat decizia Guvernului drept „o mare tâmpenie” care omoară industria, cea care oferă locuri de muncă. Şi surse oficiale din Ministerul Economiei au confirmat că există mari probleme pe această temă precizând că se poartă discuţii serioase cu ANRE pentru găsirea unei alte soluţii. Menţionăm că gazele produse intern costă circa 170 de dolari în timp ce importurile se fac la 480 de dolari.