Ani la rând, Curtea Constituțională a României (CCR) a fost acuzată că a arbitrat meciurile politice. Practic, judecătorii CCR erau considerați „mici Dumnezei“ pentru că ajunseseră în situația de a guverna România, prin deciziile pe care le-au luat în momente cruciale din punct de vedere politic. Cel care a transformat Curtea Constituțională într-o mașinărie politică a fost ex-președintele Train Băsescu, cel care a făcut din fostul președinte al CCR Augustin Zegrean (acum pensionar) o simplă marionetă. A tăcut când a fost acuzat că a făcut jocurile lui Băsescu atunci când referendumul de destituire a acestuia din funcția de președinte al României a fost înfundat deși peste trei sferturi dintre electorii care au votat erau de acord cu această demitere. A tăcut și când CCR a fost atacată la baionetă pentru deciziile luate în cazul controversatelor legi "Big Brother". A ales în schimb să vorbească atunci când se apropia de pensionare și când a fost eliberat de chingile lui Băsescu. Zegrean a spus, printre multe altele, că s-a apelat de prea multe ori la CCR să arbitreze anumite situații politice.

ZID ÎN JURUL JUDECĂTORILOR CCR

Timpul a trecut, iar la vremuri noi, oameni noi. Acum, Curtea Constituțională este condusă de Valer Dorneanu, fost deputat social democrat. Ce rămâne neschimbat este puterea CCR de a arbitra anumite conflicte politice. Și, cum orice stăpân își are stăpânul, la fel și judecătorii CCR trebuiau să dea explicații în fața parlamentarilor. Chiar și atunci când sunt acuzați de fapte penale. Acest lucru este, însă, pe cale să se schimbe, deoarece judecătorii CCR ar putea să capete super-imunitate. Concret, potrivit româniatv.net, deputatul minorităţilor naţionale Adnagi Slavoliub a depus, la Parlament, o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992. Articolul 66 al legii se modifică şi va avea următorul cuprins: „Judecătorii Curţii nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al instanței supreme”. De asemenea, „încuviinţarea prevăzută la alineatul precedent se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză”, se arată în proiect. În prezent, art. 66, alineatul 1 prevede: „Judecătorii Curţii nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”. Potrivit iniţiatorului, judecătorii CCR pot fi cercetaţi penal doar de către Parchetul General, iar procesul se judecă la Înalta Curte. Deputatul Adnagi Slavoliub precizează, în expunerea de motive, că se impune instituirea unor măsuri concrete şi distincte prin care să se elimine, anticipat, orice posibilităţi de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale.