Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat, ieri, că a atenţionat autorităţile din 19 judeţe că au trimis spre centralizare date superficiale şi incomplete despre riscurile de boală depistate la români, în primele trei luni de funcţionare a programului naţional de evaluare a sănătăţii populaţiei. Ministrul de resort a declarat că „datele după acest prim trimestru sînt atinse de superficialitatea cu care au raportat unele judeţe datele solicitate de Ministerul Sănătăţii referitoare la riscurile de boală, depistare şi particularităţi în recomandarea analizelor de laborator”. Nicolăescu a atenţionat în mod special autorităţile de sănătate publică din judeţele Cluj, Argeş, Bihor, Constanţa, Bistriţa Năsăud, Iaşi, Ilfov, Satu Mare, Vrancea, Timişoara şi municipiul Bucureşti despre care a afirmat că au transmis date incomplete referitoare la riscurile de boală ale cetăţenilor evaluaţi. „Nu aş fi dat aceste exemple negative de implicare în program dacă nu ar fi existat şi exemple pozitive, care demonstrează că este posibil ca acest program să funcţioneze bine şi în folosul cetăţeanului”, a explicat Nicolăescu în cadrul videoconferinţei cu autorităţile din teritoriu, care a avut drept temă bilanţul primului trimestru de la startul programului naţional de evaluare a sănătăţii românilor.

Preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa, dr. Liviu Mocanu, nu îşi explică de ce ministrul Sănătăţii a atenţionat judeţul Constanţa, alături de alte zone din ţară, cu privire la superficialitatea raportării în cadrul programului naţional. Dr. Mocanu a declarat că raportarea s-a făcut pe trei luni, iar în opinia sa, datele transmise sînt complete, lipsind doar riscogramele, pe care le-a trimis chiar ieri la Ministerului. Preşedintele CJAS susţine că s-a lucrat mult la centralizarea situaţiei pentru că nu există o tehnică specială prin care aceasta să fie realizată decît verificînd fiecare document în parte. Dr. Mocanu spune că raportarea s-a făcut greu întrucît Constanţa are o populaţie mult mai mare spre deosebire de alte judeţe. Situaţia centralizată pe cele trei luni arată că au fost evaluaţi 92.491 de pacienţi dintre care 81.383 de constănţeni sînt asiguraţi. Cei mai mulţi s-au prezentat în luna septembrie la cabinetele medicilor de familie. Preşedintele CJAS spune că nu avea nicio obligaţie să facă o astfel de centralizare, iar dacă ar fi existat disfucţionalităţi ar fi fost atenţionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Prezenţi la videoconferinţă, medicii de familie nu au scăpat ocazia de a se arăta nemulţumiţi de volumul mare de muncă pe care trebuie să îl depună la cabinet, dar şi de lipsa tehnicii computerizate, promise de MSP. Aceştia spun că nu îşi permit să angajeze personal suplimentar, iar consultaţiile şi documentaţia pe care trebuie să o întocmească le ocupă foarte mult din timp.