PLAN DE COMBATERE A POLUĂRII Pe lângă industrie, agricultura este o importantă sursă de agenţi poluanţi care afectează negativ mediul prin degradarea sau chiar distrugerea unor ecosisteme. Aceasta poate conduce la poluarea solului, a apelor subterane şi de suprafaţă prin utilizarea necorespunzătoare a pesticidelor, apelor de irigaţie şi îngrăşămintelor. Începând cu 2010, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) şi Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Constanţa, sub coordonarea Ministerului Agriculturii şi Institutului pentru Cercetări Pedologice şi Agrochimie Bucureşti, au demarat acţiunea de implementare a programului pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. La acea dată, s-a început cu întocmirea bazei de date privind presiunea gunoiului de grajd pentru fiecare localitate asupra suprafeţei agricole. Aceasta constă în inventarierea exploataţiilor şi a animalelor din fiecare localitate, în corelaţie cu suprafaţa agricolă.

PRIMARII DIN ZONELE VULNERABILE LA NITRAŢI TREBUIE SĂ ELABOREZE, CU AJUTORUL DADR ŞI OSPA, PÂNĂ LA SFÂRŞITUL ANULUI, PLANUL DE ACŢIUNE LA NIVEL LOCAL ŞI SĂ PREVADĂ ÎN BUGETELE LOCALE FONDURI PENTRU APLICAREA PROGRAMULUI NAŢIONAL, POTRIVIT NORMELOR EUROPENE

„Până în prezent, 99% din planul pentru combaterea poluării a fost aplicat. Consiliile locale au emis hotărâri pentru implementarea planului. Avem vreo trei primării care nu au răspuns acţiunii noastre, însă sperăm ca până la sfârşitul anului, când va avea loc raportarea către Ministerul Agriculturii, şi acestea să aibă planul inclus. Din acest an, se vor face controale stricte la fiecare exploataţie”, a declarat directorul executiv al DADR Constanţa, Boris Parpală.

69 DE LOCALITĂŢI PE LISTA NEAGRĂ Potrivit lui Parpală, 69 de localităţi din judeţul Constanţa au fost declarate zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole. De încadrarea periculoasă a scăpat doar municipul Constanţa. Nitraţii apar în pânza freatică din cauza gunoiului de grajd aruncat în locuri neamenajate, permiţând astfel infiltrarea în pământ pentru ca mai apoi să ajungă în apă. Aceştia sunt foarte periculoşi pentru organismul uman, cu atât mai mult cu cât nu pot fi distruşi prin fierberea apei potabile, spun medicii. „Trebuie să avem o mai mare grijă privind modul de colectare, stocare şi administrare corespunzătoare a gunoiului de grajd şi a îngrăşămintelor chimice, la nivelul fiecărei localităţi şi exploataţii agricole. Noi punem la dispoziţia tuturor celor aflaţi în zonele vulnerabile documentaţia necesară, dar şi informări cu ceea ce au de făcut”, a declarat directorul OSPA Constanţa, Marioara Nicolaescu. În cadrul programului de combatere a poluării, la un interval de patru ani, OSPA Constanţa va efectua cartări agrochimice. „Sunt multe exploataţii agricole, însă sperăm să putem colabora cât mai bine pentru că, surprinzător, chiar dacă noi am spus că nu avem un număr de animale foarte mare, totuşi există multe localităţi care au sursa de apă potabilă poluată cu nitraţi”, a spus Nicolaescu.