„Înainte de PDL nu a fost nimic” - pare să fie motto-ul după care se ghidează portocaliii. Liderul suprem al PDL, Traian Băsescu, a încercat să şteargă cu buretele din istorie Casa Regală, prin atacuri grobiene la adresa regelui Mihai. În acelaşi timp, pedeliştii atacă la baionetă forma tradiţională de organizare teritorială a ţării - judeţul. Şi nu pentru că ar trebui, ci din pură disperare electorală. Numai că „judeţul” nu este aici de ieri, de azi, ca trecătoarele guverne ale unui partid care, din punct de vedere istoric, încă nu a ieşit din anonimat. „Judeţul” este atestat documentar din 1392 şi îşi împleteşte istoria cu cea a României.

MIŞCARE POLITICĂ Insistenţa cu care democrat liberalii susţin o nouă reorganizare teritorial - administrativă a României este aprig contestată de aproape toate forţele politice, chiar şi de principalii parteneri de la guvernare, UDMR, care susţin că propunerea de opt regiuni plus două judeţe nu este pe placul lor. Mai mult decât atât, Opoziţia spune că, în spatele argumentelor pro-regionalizare aruncate în faţă de PDL, cum ar fi reducerea birocraţiei, reorganizarea portocalie nu face decât să-i sărăcească şi mai mult pe români, care vor fi obligaţi să parcurgă distanţe foarte mari pentru a-şi rezolva o problemă administrativă. Amintim că, după război, comuniştii au încercat să impună modelul administrativ rusesc, cu regiuni şi raioane, revenindu-se apoi la judeţe în ’68. Iată că, mai nou, Băsescu şi ai săi vor să desfiinţeze şi ei judeţele. Mai mult decât atât, fostul ministru al Muncii Sebastian Lăzăroiu spune că regionalizarea se poate face şi prin asumarea răspunderii şi că acest proiect este atât de important încât pentru el merită să cadă Guvernul, demonstrând astfel încăpăţânarea portocaliilor de a aplica proiectul de tip „Frankenstein” fără o consultare prealabilă a populaţiei.

JUDEŢUL, ATESTAT ÎN 1392 În contrapartidă la propunerea PDL, potrivit istoricilor şi documentelor Academiei Române, judeţele reprezintă forma tradiţională de organizare administrativ - teritorială a ţării noastre din cele mai vechi timpuri, împărţirea în judeţe fiind atestată pentru prima oară în 1392, printr-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân, judeţul Vâlcea, numit în acel document istoric ţinutul Vâlcii, fiind, potrivit istoricilor, primul judeţ atestat documentar. Pentru a vedea dacă propunerea PDL este acceptată sau nu, autorităţile publice constănţene au luat iniţiativa de a întreba populaţia judeţului, printr-un referendum, dacă sunt sau nu de acord cu ideea reîmpărţirii României. Potrivit biroului de presă al Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), unitatea administrativ teritorială de tip judeţ este tradiţională în organizarea statală românească. „Din punct de vedere istoric, dispariţia judeţelor şi apariţia regiunilor este strâns legată de perioada anilor ’50, când regimul comunist “asimila” cu abnegaţie experienţa sovietică”, a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Constanţa, Cristian Moldovanu.

CONSILIILE JUDEŢENE, O TRADIŢIE Purtătorul de cuvânt a adăugat că „în Convenţia Constituţională a Principatelor Unite Române încheiată la Paris de Puterile Garante, la 7 august 1858, regăsim, la articolul 7, prima referire din istoria recentă a statului român la existenţa judeţelor şi Consiliilor Judeţene”. „Existenţa judeţelor ca element organizatoric de bază al statului este regăsită şi în Decretul pentru alegeri din 2 iulie 1864. În fapt, perioada 1858 - 1864 reprezintă anii în care statul român îşi reglementează funcţionarea pe baze moderne, elaborându-se pachetul de legi fundamentale şi care vin în completarea Codului Civil deja existent de la 1819”. Purtătorul de cuvânt al CJC mai precizează că legea pentru înfiinţarea Consiliilor Judeţene, adoptată la data de 10 martie 1864 de Adunarea Generală a României, preciza, foarte clar, competenţele instituţiei, competenţe care, în linii mari, le regăsim şi în zilele noastre. Cristian Moldovanu precizează că „o examinare atentă a întregului text legislativ din 1864 relevă faptul că judeţul este o unitate administrativ teritorială tradiţională, iar instituţia Consiliului Judeţean îşi păstrează şi acum, la aproape 150 de ani de la apariţie, aproximativ aceleaşi competenţe şi acelaşi rol de reprezentant al intereselor cetăţenilor”.