Julian Assange a pierdut al doilea apel în Suedia

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Julian Assange a pierdut al doilea apel în Suedia

Externe 22 Noiembrie 2014 / 00:00 474 accesări

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, nu și-a ascuns dezamăgirea, vineri, pentru respingerea a doua oară a cererii sale de anulare a mandatului de arestare emis de oficialii din Suedia pe fondul unor acuzații de viol. Curtea de Apel din Suedia a respins și al doilea demers făcut de Julian Assange în încercarea de a valida refuzul său de a se prezenta la interogatoriul cerut de Poliția suedeză după înregistrarea a două plângeri oficiale făcute de două femei care afirmă că Julian Assange a întreținut relații sexuale cu ele, deși ele nu au consimțit. Fondatorul WikiLeaks și-a susținut întotdeauna nevinovăția și a acuzat o manevră făcută de oficialii americani, în tentativa de a fi capturat și ulterior extrădat pe teritoriul SUA. Curtea de Apel din Stockholm susține că Julian Assange este suspect cu privire la acuzațiile de viol și că tentativa sa de a nu lămuri aceste acuzații s-ar putea dovedi, în cele din urmă, o încercare de a evita procedurile legale și chiar o eventuală condamnare.

Julian Assange nu reușește deloc să anuleze mandatul de arestare emis în Suedia și, pentru a fi sigur că nu va fi extrădat din Marea Britanie către Suedia, s-a refugiat la ambasada Ecuadorului din iunie 2012, unde se află și în prezent. Într-un interviu acordat pe 18 august, Julian Assange afirma că intenționează să părăsească în curând sediul ambasadei. Australianul afirmă că toată povestea acuzațiilor de viol îl costă sănătatea, având probleme la inimă și la plămâni, dar și o groază de bani, circa șapte milioane de lire sterline, pe care i-a dat avocaților pentru a-l proteja împotriva extrădării.

Site-ul WikiLeaks, fondat de Julian Assange, militează pentru o mai mare transparență a statelor și mecanismelor lor de putere față de cetățean. În 2006, site-ul a dat lovitura după ce a primit peste 100.000 de documente ale Departamentului de Stat american de la soldatul Bradley Manning, care între timp a fost condamnat la 35 de ani de închisoare pentru că a dezvăluit informații clasificate. Documentele au pus Departamentul de Stat american într-o poziție foarte proastă, ieșind în evidență superficialitatea cu care anumiți angajați făceau note și comunicări oficiale. Actele vizează și efortul militar și de personal civil făcut de administrațiile Bush și Obama în războaiele din Irak și Afganistan.

Taguri articol


12