Înalta Curte de Justiţie din Londra a aprobat, ieri, în apel, eliberarea condiţionată a fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, la finalul unei audieri de 90 de minute. Justiţia britanică aprobase marţi eliberarea pe cauţiune, în condiţii stricte, a fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, arestat sub acuzaţia de agresiune sexuală, în baza unui mandat emis de Suedia. Justiţia a stabilit o cauţiune de 200.000 de lire sterline, circa 238.000 de euro. Julian Assange este consemnat la reşedinţă, pe o proprietate pusă la dispoziţia sa de un prieten, la 200 de kilometri de Londra. Parchetul britanic a făcut însă apel, marţi, contra eliberării condiţionate a lui Julian Assange, în numele Suediei, dar fără să consulte autorităţile suedeze. În cazurile de extrădare, Parchetul acţionează ca şi cum ar fi vorba despre un caz intern britanic, dar în numele ţării care formulează cererea, care nu este familiară cu sistemul judiciar britanic.

Fondatorul WikiLeaks, un site care publică, de la sfârşitul lunii noiembrie, telegrame diplomatice americane, punând într-o situaţie jenantă numeroase ţări, a fost arestat la data de 7 decembrie, la Londra, într-un presupus caz de viol, în Suedia.

• O nouă investigaţie • Autorităţile britanice vor investiga recentele atacuri informatice comise de grupul Anonymous, format din activişti pro-WikiLeaks. Mai multe companii, între care MasterCard, PayPal şi Amazon, au fost vizate de atacuri informatice ale simpatizanţilor WikiLeaks. Totodată, un grup consultativ al UE a avertizat că seria de scurgeri de informaţii şi de atacuri cibernetice are implicaţii serioase privind securitatea informaţională. Profesorul Udo Helmbrecht, director al companiei Enisa, a făcut apel la cooperare globală pentru contracararea unor atacuri informatice de genul colectării datelor de către WikiLeaks.

• Dezamăgirea Portugaliei • Portugalia urma să exprime “dezamăgirea”, în toamna anului 2006, în legătură cu decizia SUA de a susţine organizarea summit-ului NATO la Bucureşti în 2008, Lisabona retrăgând candidatura pentru găzduirea reuniunii la solicitarea SUA, arată documente diplomatice americane dezvăluite de WikiLeaks. Conform unui mesaj trimis pe 20 octombrie 2006 de ambasada americană din Lisabona, ministrul portughez al Afacerilor Externe, Luis Amado, urma să exprime dezamăgirea Guvernului portughez în legătură decizia SUA privind organizarea summitului NATO la Bucureşti în 2008. Mesajul diplomatic, cu caracter secret, a fost trimis de ambasada SUA din Lisabona, la sediul Departamentului de Stat american, fiind semnat de ambasadorul american Alfred Hoffman. Bucureşti-ul a găzduit summit-ul NATO din aprilie 2008, iar Lisabona a organizat reuniunea NATO din noiembrie 2010.

• Starea de sănătate a lui Fidel Castro • Liderul cubanez Fidel Castro a refuzat o operaţie chirurgicală de colon, deşi era aproape să moară, în iulie 2006, din acest motiv fiind nevoit să cedeze puterea, potrivit unor telegrame diplomatice. Detalii despre boala care l-a determinat pe liderul marxist să cedeze puterea fratelui său, Raul, la 31 iulie 2006, au fost clasate ca secrete de stat, dar au reuşit să scape în cinci telegrame americane, care pot fi consultate, de miercuri, pe site-ul WikiLeaks. Telegramele au fost trimise între decembrie 2006 şi ianuarie 2009, una dintre ele de Ambasada SUA la Madrid. Aceste documente au fost publicate de cotidianul spaniol “El Pais”.

Fidel Castro a fost, în 2006, victima unei violente hemoragii intestinale, într-un avion, în drum dinspre Havana spre Holguin, la 730 de kilometri de capitală, localitate pe care a fost nevoit să o părăsească după un discurs susţinut pentru marcarea sărbătorii naţionale, la 26 iulie. “Castro este în stadiu terminal, iar facultăţile sale mentale se vor deteriora, fără îndoială, până la momentul morţii. Dar nu va muri imediat”, scria Michael Parmly, şeful Secţiei intereselor americane la Havana, pe baza afirmaţiilor unui informator care ar fi avut acces la dosarul medical al lui Castro. Fidel Castro prezenta o perforare a colonului, necesitând o colostomie, o intervenţie chirurgicală constând în devierea tranzitului intestinal către exterior şi grefarea unui anus artificial, lucru pe care l-a refuzat dintr-un pur capriciu, potrivit acestui informator. Castro a propus să fie tăiată partea infectată şi să se facă legătura cu intestinul, lucru pe care medicul său şef, Eugenio Selman Hussein, l-a acceptat, în pofida opoziţiei altor medici. Dar a fost un eşec şi a fost necesară o nouă intervenţie.

Medicii au depistat, atunci, o fistulă, care l-a făcut pe Fidel Castro să piardă 18 kilograme în greutate. În decembrie 2006, medicul spaniol Jose Luis Garcia Sabrido a efectuat o vizită la Havana, a revizuit tratamentul şi a îndepărtat suspiciunea de cancer. În acest context, Selman-Hussein a fost nevoit să părăsească postul de medic-şef. În prezent, Fidel Castro are 84 de ani.

• Situaţie delicată • Fosta preşedinţie suedeză a UE a fost pusă într-o situaţie delicată de lipsa unei reacţii coordonate a UE faţă de discursul preşedintelui iranian, Mahmud Ahmadinejad, în cadrul Adunării Generale ONU, arată documente diplomatice americane. Într-o discuţie cu un oficial american după ce reprezentanţi americani şi europeni ieşiseră în semn de protest din sală în septembrie 2009, un responsabil din cadrul preşedinţiei suedeze a UE, Ulf Samuelsson, confirmase că reprezentanţii suedezi nu părăsiseră sala pentru că discursul nu evocase anumite idei ofensatoare. Printre ideile ofensatoare se numără negarea Holocaustului sau a dreptului la existenţă al Israelului. Alţi oficiali europeni şi americani părăsiseră sala după ce preşedintele Ahmadinejad sugerase că administraţia americană s-ar fi aflat în spatele atentatelor de la 11 septembrie 2001. Un alt oficial suedez, Andres Jato, a declarat că lipsa de coordonare la nivel european a condus la o situaţie delicată.