Puţin peste jumătate din populaţia ţării are acces la alimentare cu apă şi la canalizare, jumătate din apele uzate din România nu sînt epurate, iar 47 de localităţi mari deversează apele uzate direct în natură. Acestea sînt datele stării României prezentate ieri de ministrul Mediului, Attila Korodi, prezent la lansarea unei finanţări Phare pentru sectoarele prioritare de mediu. Ministrul a declarat că, potrivit unui studiu UE, România se află pe locul doi, după Polonia, în ceea ce priveşte deficitul structurilor de alimentare cu apă şi de canalizare, pentru care este nevoie de investiţii majore, iar România trebuie să recupereze în următorii ani decalaje importante în raport cu ţările UE. Jumătate din apele uzate nu sînt (sufficient) epurate, iar din cele peste 1.300 de staţii de epurare de pe teritoriul ţării, 63% nu funcţionează corespunzător. De asemenea, România are o reţea de canalizare de peste 18.000 de kilometri, de care beneficiază doar 11,5 milioane de locuitori, din care zece milioane locuiesc la oraş şi un milion în mediul rural. Cu alte cuvinte, orăşenii beneficiază de canalizare în proporţie de 90%, în timp ce doar 10% din populaţia de la sat are canalizare. Mai mult, doar 52% din populaţia României beneficiază şi de alimentare cu apă şi de canalizare, 16% din români au doar apă curentă, iar 32% din populaţie nu are acces nici la alimentare cu apă, nici la canalizare. Ministrul Mediului a făcut şi o comparaţie cu ţările din jur: în Cehia, 90% din populaţie are acces la alimentare cu apă şi la canalizare, iar în Ungaria, 90% din populaţie are apă curentă şi 60% canalizare. Potrivit lui Korodi, autorităţile nu stau mai bine nici la managementul deşeurilor, în România producîndu-se anual aproape 37 milioane de tone de deşeuri, din care 71% provin din activităţile de producţie, iar 29% sînt deşeuri municipale. Potrivit ministrului, cantitatea de deşeuri se estimează că va creşte cu 0,8% pe an, pînă în 2013. Din deşeurile municipale, 40% sînt reciclabile, jumătate dintre acestea putînd fi recuperate. Din păcate, în România, doar 2% din materialele reciclabile sînt valorificate, a explicat Korodi. Ministrul Mediului a mai atras atenţia şi asupra deşeurilor provenite din construcţii şi din demolări, care sînt tot mai multe, datorită dezvoltarii sectorului imobiliar. El a spus că a elaborat un proiect de Hotărîre de Guvern, care urmează să fie avizat de ministere şi care reglementează activitatea firmelor de construcţii, astefl încît acestea să nu mai depoziteze deşeurile la întîmplare. Traseele pe care se transportă astfel de deşeuri vor fi monitorizate, se vor verifica transporturile, iar în cazul în care se găsesc nereguli, se va merge pînă la confiscarea licenţelor de transport. Korodi a recunoscut că simplele amenzi pentru nedepozitare corectă nu sînt de ajuns şi trebuie dezvoltate şi alte instrumente care, deşi mai birocratice, vor fi mai eficiente.