Studiul relevă faptul că, în cele 16 ţări europene analizate, consumatorii individuali primesc, în medie, în cursul unei luni calendaristice, un număr de şapte facturi şi că aproape jumătate dintre aceşti consumatori recepţionează deja, în cursul unei luni calendaristice, facturi în format electronic, fie prin e-mail, fie prin intermediului serviciilor disponibile prin accesul la Internet. Itella Information, una dintre cele mai mari companii europene specializate în procesarea facturilor a derulat, în această primăvară, un studiu cantitativ în 16 ţări, pentru a evidenţia percepţia companiilor şi a consumatorilor individuali din Europa referitoare la facturi. Studiul a fost derulat concomitent, prin metoda interviului telefonic ţinut în limba vorbită de respondenţi, în Austria, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Suedia şi Ungaria (ţări în care Itella Information desfăşoară operaţiuni directe) şi în Marea Britanie (ţară considerată etalon în privinţa capacităţii de adoptare a facturării electronice). Marja de eroare a rezultatelor este de 5%. Interpretarea procentajelor aferente fiecărei ţări analizate va ţine cont de faptul că rezultatele la nivel naţional sunt ponderate prin raportare la mărimea populaţiei.

Pe segmentul consumatorilor individuali, studiul a analizat percepţia a 9.037 de europeni, precum şi gradul de utilizare şi acceptarea sau preferinţa pentru factura în format electronic, având în vedere avantajele acestui format (recepţionare într-un timp mai scurt decât prin corespondenţă clasică, posibilitatea de a programa plata dacă este efectuată prin instrumente de Internet banking, evitarea deplasării la ghişeele băncilor sau ale instituţiilor emitente etc.). Facturile electronice se împart în două categorii: facturile integral electronice şi facturile în format de e-mail. Şi facturile pe suport de hârtie sunt de două tipuri: facturile hibrid şi facturile bazate integral pe suportul de hârtie.

În cele 16 ţări analizate se înregistrează o medie de şapte facturi primite de către consumatorii individuali în cursul unei luni calendaristice. Aproape jumătate dintre consumatorii europeni primesc deja, în cursul unei luni calendaristice, facturi în format electronic, fie prin e-mail, fie prin intermediului serviciilor disponibile prin accesul la Internet. Se constată diferenţe notabile între cele 16 ţări evaluate, din punct de vedere al utilizării facturării în format electronic. În Danemarca şi Norvegia se află cei mai mulţi destinatari ai facturilor electronice (80%), iar în aceste ţări se remarcă şi o preferinţă puternică pentru recepţionarea facturilor în format electronic. La polul opus identificăm utilizatorii individuali de servicii şi produse din ţările Europei de Est şi Marea Britanie, care împreună reprezintă doar 30% dintre consumatorii ce primesc facturile în format electronic, în cursul unei luni calendaristice.

Numărul consumatorilor individuali care primesc facturile pe suport de hârtie rămâne copleşitor, 95% dintre cei peste 9.000 de europeni intervievaţi. Excepţia o constituie Danemarca şi Estonia, ţări cu experienţă şi predilecţie pentru utilizarea documentelor electronice, unde o cincime (1/5) dintre consumatori primesc deja toate facturile în format electronic. În unele ţări, factorii ce diminuează sau chiar împiedică adoptarea la scară largă a facturarii electronice se regăsesc în legislaţie şi în cerinţa utilizării semnăturii electronice. În mod practic, însă, există o marjă considerabilă a facturilor dedicate consumatorilor individuali recepţionate electronic, în fiecare dintre cele 16 ţări. Pentru facturile primite prin e-mail, studiul relevă o medie de 12% la nivelul Europei, respectiv o medie similară pentru facturile recepţionate prin portaluri web. Totodată, persoanele intervievate previzionează că, în următorii doi-trei ani, procentul facturilor tipărite va fi în scădere, ajungând la doar 60%. Din acest punct de vedere, consumatorii cei mai dispuşi să accepte transferul către facturarea electronică sunt consumatorii care primesc, lunar, mai multe facturi decât majoritatea. Plata facturilor prin intermediului Internetului contribuie la crearea unei platforme pentru recepţionarea electronică a facturilor - prin urmare, persoanele care plătesc prin Internet sunt cele mai pregătite să accepte transferul la facturarea electronică. La nivelul Europei, un procent de aproape 30% dintre plătitorii prin Internet banking doresc transferul integral la facturarea electronică, în timp ce alţi 35% consideră factura transmisă prin e-mail ca fiind cea mai potrivită pentru nevoile lor, iar un alt procent de 35% consideră factura tipărită la fel de potrivită.

Pentru România, studiul concluzionează că facturarea electronică destinată consumatorilor individuali nu a atins un stadiu de dezvoltare considerabil. Facturile tipărite rămân opţiunea principală a acestora, atunci când trebuie să aleagă între cele mai uzuale tipuri de recepţionare a facturilor. Studiul arată că procentul facturilor pe suport de hârtie se va diminua, însă într-un ritm lent. În România, cel mai popular canal de transmitere a facturii în format electronic este reprezentat de “e-mail”, a cărui utilizare este în creştere (de la 8% în prezent, la o estimare de 18% în următorii doi-trei ani), deşi nu a atins stadiul în care să ameninţe supremaţia facturării clasice, în format tipărit.

În România, facturile sunt plătite, de regulă, fie prin Internet banking, fie prin automatele de plăţi sau la ghişeele bancare. Studiul indică faptul că, în ţara noastră, utilizarea automatelor ce permit operarea proprie a plăţilor înregistrează un procent (23%) mai mare decât media la nivelul ţărilor analizate (12%). Deşi jumătate dintre consumatorii români care plătesc facturile prin Internet banking doresc să primească facturile în format electronic, factura tipărită rămâne cea mai populară modalitate de recepţionare în rândul celorlalte categorii de consumatori, inclusiv în privinţa estimărilor pentru următorii doi-trei ani.