Jumătate dintre farmaciile româneşti vor intra în faliment în perioada următoare, dacă vor primi banii pentru medicamentele compensate şi gratuite abia peste jumătate de an, potrivit preşedintelui Colegiului Farmaciştilor din România (CFR), Dumitru Lupuliasa. Cea mai mare problemă a farmaciştilor este hotărîrea de guvern dată în urmă cu cîteva săptămîni care pune practic în imposibilitate pe termen lung asigurarea cu medicamente a populaţiei. “Acesta este un lucru extrem de grav. Nu s-a întîmplat niciodată în ultimii 20 de ani un astfel de colaps ca cel spre care ne îndreptăm”, a declarat preşedintele CFR, Dumitru Lupuliasa. Din negocierile avute cu Ministerul Sănătăţii (MS), reprezentanţii farmaciştilor au înţeles iniţial că termenul va fi prelungit undeva la 120 de zile, însă atunci cînd a fost publicată hotărîrea, temenul a fost prelungit la 180 de zile. Dumitru Lupuliasa a precizat că este şi mai îngrijorător faptul că se încearcă aplicarea retroactivă a acestui ordin. “Ar fi trebuit să aibă efecte din momentul publicării în Monitorul Oficial, însă în momentul în care noi aşteptam plăţile pentru lunile iulie-septembrie, am fost anunţaţi de Casele judeţene că s-au retras toate fondurile respective şi au fost îndreptate spre spitale. Avem un mare semn de întrebare legat de modul în care vom reuşi să facem faţă acestui colaps în care ne-a pus statul”, potrivit preşedintelui CFR. Reprezentantul farmaciştilor a precizat că e greu de apreciat cîte dintre farmacii vor reuşi să supravieţuiască, în condiţiile în care 70-80% din cifra de afaceri a acestora este reprezentată de medicamente compensate şi gratuite, iar banii pentru acestea vor veni peste şase - şapte luni. Preşedintele/director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanţa, dr. Liviu Mocanu, spune că farmaciile mici probabil că vor ajunge în impas, astfel că nu vor mai putea elibera medicamente gratuite şi compensate, fapt de altfel confirmat şi de către preşedintele CFR, filiala Constanţa, Vasile Rizea. “Distribuitorii vor să concesioneze creanţele, nicio farmacie să nu mai aibă rol de intermediar. Pînă acum, peste zece farmacii au fost deja notificate”, a mai spus dr. Mocanu. Reamitim că la Constanţa, pînă în prezent, o singură farmacie a dat faliment.

Se prelungeşte deznodămîntul…

Procentul farmaciilor care ar putea falimenta în următoarea perioadă ar putea ajunge la 50%, potrivit lui Dumitru Lupuliasa. “Dacă distribuitorii ne vor impune penalităţi, înglodarea în datorii va fi cu atît mai mare. Pînă la urmă, activitatea se va restrînge. Vor fi eliberate probabil mai multe OTC-uri, care înseamnă ceva bani lichizi cu care cît de cît să putem rezolva problema cu aprovizionarea medicamentelor etice. Lucrurile se vor complica. Practic încasările farmaciilor, de maxim 30% din OTC-uri, vor trebui să susţină restul de 70% pentru o perioadă de şase luni de zile. E foarte dificil”, spune Lupuliasa. Potrivit lui Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), hotărîrea referitoare la extinderea termenului de plată nu rezolvă cu nimic problemele din sistem, ci doar prelungeşte deznodămîntul. Potrivit lui Zaharescu, o sursă de venit suplimentară ar fi creşterea contribuţiilor la fondul de sănătate, în condiţiile în care, în acest moment, în România, procentul contributorilor la sistemul de sănătate faţă de cel al utilizatorilor e de 1 la 4 şi foarte multe categorii beneficiază de reglementări speciale care îi scutesc de la plata acestor contribuţii.

Pe penultimul loc în UE în ceea ce priveşte cheltuielile pe cap de locuitor cu medicamentele

Referitor la mecanismul de clawback, adoptat prin aceeaşi hotărîre de guvern promovată de ministerul Sănătăţii, industria farmaceutică este pusă la zid. “S-au acumulat nişte factori negativi în acest moment pe o piaţă foarte puţin reglementată - avem preţul minim european, calculat la un curs subevaluat, mai mic cu 5-7% faţă de cel real, în acelaşi timp s-a produs această extindere a termenelor de plată pe neaşteptate şi această suprataxare. Pentru că mecanismul de clawback la noi înseamnă de fapt o suprataxare, cînd de fapt acesta ar trebui să reprezinte un mecanism care să limiteze creşterea consumului de medicamente. În România nu este cazul, deoarece oricum ne situăm pe penultimul loc în UE în ceea ce priveşte cheltuielile pe cap de locuitor cu medicamentele. Fostul ministru se aştepta ca prin introducerea acestui mecanism să aducă 100 de milioane de lei la buget pînă la sfîrşitul anului, în situaţia în care deficitul pe ultimul trimestru al anului e de 2,8 miliarde de lei. Aşa că aceste 100 de milioane de lei reprezintă o picătură într-un pahar”, a precizat preşedintele ARPIM.