Jumătate din cei aproximativ 300 de observatori ONU au părăsit Siria, marţi şi miercuri, şi nu se vor mai întoarce, au declarat doi observatori prezenţi la Damasc. Aceste plecări au loc în urma unei decizii de reducere la jumătate a efectivelor misiunii. Cei aproximativ 300 de observatori militari neînarmaţi, însoţiţi de 100 de experţi civili, au fost mobilizaţi în aprilie, cu scopul de a supraveghea aplicarea unui armistiţiu care nu a fost niciodată respectat. Ei au fost nevoiţi să renunţe, la jumătatea lui iunie, la misiunile de patrulare pe teren, din cauza intensificării confruntărilor armate. ONU a prelungit vineri, pentru o ultimă perioadă de 30 de zile, misiunea observatorilor săi în Siria (MISNUS). Ambasadoarea americană la ONU, Susan Rice, a declarat că acest termen le va permite observatorilor să se retragă în ordine şi în securitate.

FRONTIERE ÎNCHISE Turcia a închis punctele de trecere a frontierei cu Siria, începând de ieri, din motive de securitate, în contextul în care rebelii au preluat controlul asupra mai multor puncte de partea siriană a frontierei, a anunţat o sursă oficială turcă. Redeschiderea punctelor de trecere a frontierei depinde de evenimentele de pe teren, a adăugat sursa citată. Măsura îi vizează pe cetăţenii turci, a precizat această sursă. Străinii care vor vrea să treacă frontiera vor trebui să semneze un document care-i informează despre pericolele pe care le riscă. Frontiera turco-siriană, cu o lungime de 877 de kilometri, cuprinde şapte puncte de trecere. Rebelii sirieni deţin controlul, de săptămâna trecută, asupra a trei din cele şapte puncte situate de partea siriană a frontierei, la Bab al-Hawa, Al-Salama şi Jarablus. La preluarea controlului asupra postului de la Bab al-Hawa, situat la 50 de kilometri de oraşul sirian Alep, 30 de camioane turceşti au fost jefuite iar nouă dintre ele au fost incendiate.

INTERVENŢIE AMERICANĂ Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a declarat marţi seara că ”SUA au obligaţia morală să intervină pentru a împiedica vreun regim să comită genocid împotriva propriului popor. Dacă un guvern nu poate sau nu vrea să-şi protejeze cetăţenii, SUA şi partenerii lor trebuie să acţioneze”. Hillary Clinton a citat ca exemple Libia, Cote d\'Ivoire sau Siria. ”Obligaţia morală a Washingtonului nu implică automat o acţiune militară”, a continuat Hillary Clinton, în opinia căreia ”recurgerea la forţă trebuie să reprezinte ultima opţiune după diplomaţie, sancţiuni economice, ajutor umanitar sau măsuri juridice”.

Genocidul este una din cele mai grave crime recunoscute de dreptul internaţional dar şi cel mai greu de dovedit. Termenul a fost folosit pentru prima dată de tribunalul internaţional de la Nurnberg, în 1945. Dreptul internaţional a recunoscut termenul de genocid în 1948, în Convenţia ONU. Acesta cuprinde infracţiuni grave precum crimă cu intenţia de a distruge total sau parţial o grupare naţională, etnică, rasială sau religioasă. Creată în 2002, Curtea Penală Internaţională de la Haga este singura instanţă internaţională permanentă însărcinată cu judecarea inculpaţilor pentru genocid.