Corupția este un rău și trebuie să luptăm prin toate mijloacele împotriva acesteia, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, joi, în cadrul unui dialog cu cetățenii români, eveniment găzduit de Muzeul Național de Artă.

"Corupția este un rău național ce trebuie eradicat", a răspuns Juncker, întrebat de către unul dintre cei prezenți ce ar putea face "pentru a putea ține sub control marea corupție" din România.

Președintele Comisiei Europene a subliniat că trebuie respectată separarea puterilor în stat. El a precizat, de asemenea, că nu trebuie afectată negativ reputația țării de către cei care spun că luptă împotriva corupției, dar în realitate nu fac acest lucru.

"Consider că este un rău această corupție. Corupția este destul de mare în România, însă România nu este singura țară care cunoaște acest fenomen. Cei care dețin puterea la nivelul societății corup ei înșiși sau se lasă corupți în munca pe care o fac zi de zi și făcând aceasta acționează împotriva intereselor românilor de rând, oamenilor de rând. Corupția este un rău și trebuie să luptăm prin toate mijloacele împotriva acesteia și acesta este unul dintre motivele pentru care am instituit acest mecanism de cooperare și verificare. Eu i-am îndemnat întotdeauna pe conducătorii români să facă tot ce pot împotriva corupției. Nu numai 'parole, parole, parole'. Deci, trebuie să acționeze", a precizat el.

Întrebat ce se poate face pentru a reduce decalajul dintre România și celelalte state membre, Juncker a replicat că "România nu din vina sa a acumulat întârzieri față de celelalte state membre UE" și că această diferență este vina istoriei.

"Tratatul de la Ialta a făcut astfel încât România să fie despărțită de restul Europei. Această situație a fost corectată, pentru că dumneavoastră ați ales să nu fiți sub istorie, ci să faceți istorie. Economia însă nu are inimă, nu raționează la reflexele și impulsurile nobile ale momentului. Nu inspiră același entuziasm în viața popoarelor. Din acest motiv a fost nevoie și va fi nevoie ca România să recupereze timpul pierdut. Trebuie să spun însă că în ultimii zece ani și chiar înainte de a fi membră în UE, deci în faza sa de pre-aderare, România a făcut multe progrese. Însă acum România nu trebuie să se dezvolte în sensul greșit. România își urmează parcursul obișnuit pe calea succesului către mai multă bunăstare", a spus Juncker.

Juncker a adăugat că, "fără a da lecții" României, UE ajută această țară să meargă mai bine pe drumul dezvoltării. În acest sens, a menționat că în perioada 2007-2013 România a beneficiat de 20 de miliarde de euro, prin fondurile structurale și de coeziune. Din 2014 până în 2020 suma disponibilă este de 30 de miliarde de euro.

"E nevoie, deci, ca România să înțeleagă mai bine cum anume să absoarbă mai bine aceste fonduri destinate pentru dezvoltarea economiei sale, a structurilor sale sociale și a tuturor elementelor importante în ochii cetățenilor", a precizat el.

Juncker a declarat că a ales-o pe Corina Crețu comisar pentru Politică Regională, apreciind că aceasta "are o concepție clară asupra lucrurilor și va reuși să facă din Europa un promotor activ al bunăstării generale".

Prezentă la dezbatere, Corina Crețu a declarat la rândul ei că a lucrat foarte bine cu cele trei guverne care s-au aflat la conducerea României în ultimii doi ani și jumătate.

"De la 55% rată de absorbție, când am fost numită comisar european, România a reușit să încheie ciclul financiar 2007-2014 cu 91% rată de absorbție. În ultimii doi ani și jumătate nu s-a pierdut niciun euro din alocarea oferită de UE României. S-au creat în ultimii zece ani 51.000 de locuri de muncă, 3.000 de drumuri naționale au fost refăcute. Avem aceste proiecte fanion în domeniul fizicii nucleare, în domeniul cercetării. Sigur că ne dorim mai mult, nevoile sunt foarte mari", a mai precizat Corina Crețu.