Două personaje celebre, care au făcut carieră în Imperiul Otoman şi care au intrat în patrimoniul cultural al Turciei, Karagöz şi Hacivat, s-au întâlnit, ieri, cu prichindeii constănţeni - etnici turci şi tătari, dar şi români - la Palatul Copiilor. Cu acest prilej, cei mici au avut posibilitatea să afle mai multe despre teatrul de umbre tradiţional turcesc, care a luat naştere cu secole în urmă. Cele două personaje-marionetă, dar şi altele, confecţionate din piele şi pictate manual, au fost mânuite, din spatele unui paravan luminat, de Suat Veral, expert în teatru de umbre tradiţional turcesc, şi Merve Ilken, prima artistă care practică această formă de teatru, în care au excelat doar bărbaţii, în rolul lui Karagöz.

MESAJ DE PACE În limba turcă, Karagöz înseamnă „ochi negru”, iar Hacivat înseamnă „pelerinul Ivaz”. Cele două personaje sunt construite în antiteză. Astfel, Karagöz reprezintă omul simplu din popor, cu inteligenţă nativă, pe când Hacivat este reprezentantul elitei, având o exprimare aleasă. „Considerăm că sub ochii lui Karagöz, acest personaj faimos al teatrului tradiţional turcesc, ar trebui să pregătim şi alţi instructori. Copiii din întreaga lume sunt dornici să zâmbească, să râdă, iar noi reuşim să facem acest lucru transmiţând un mesaj de pace”, a spus artistul emerit al Republicii Turcia, Suat Veral, cu o experienţă de 33 de ani în domeniul teatrului de umbre.

„Sunt foarte bucuros că mă aflu în România şi că am un astfel de public, copii de etnie turcă, tătară şi români. Le mulţumesc în mod deosebit consulului Republicii Turcia (n.r. - Ali Bozcalişkan), care ne-a onorat cu prezenţa, şi Centrului Cultural „Yunus Emre” Constanţa pentru că, prin acest spectacol, mai adaugă un eveniment pe agenda sa culturală”, a mai spus artistul. Suat Veral şi-a manifestat dorinţa de a reveni la Constanţa, pentru a organiza workshop-uri şi expoziţii pe tema teatrului tradiţional turcesc.

KARAGÖZ, „NAŞUL”... CARAGHIOSULUI Faimosul călător şi erudit otoman Evliya Celebi (1611-1682), care a colindat, timp de 40 de ani, teritoriile şi vecinătăţile Imperiului Otoman, menţionează în scrierile sale că spectacolele cu Karagöz şi Hacivat se jucau în palatele sultanilor încă din vremea lui Baiazid I (1389-1402). Se pare că reprezentantul poporului de rând, personajul Karagöz, era binecunoscut în Ţările Române, mai ales că numele său (pronunţat „caraghioz“) a fost preluat în limba noastră, desemnând un om comic, care provoacă râsul.

PENTRU TOŢI COPIII Spectacolul de ieri a fost organizat de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa şi Centrul Cultural „Yunus Emre” Constanţa, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România.

Spectacolul tradiţional de teatru de umbre le-a fost dedicat prichindeilor etnici turci sau români, la o zi după Sărbătoarea Internaţională a Copilului, cu toate că în patria lui Karagöz şi Hacivat există o zi specială dedicată celor mici, 23 aprilie, dată la care se sărbătoreşte şi Ziua Suveranităţii Naţionale.

Personaje de legendă

O legendă turcească menţionează că acest tip de teatru popular a apărut atunci când un om de rând a ajuns la curtea sultanului şi a vrut să-l sensibilizeze pe acesta, confecţionând o marionetă pentru a-i prezenta, sub formă de poveste, actele de corupţie ale demnitarilor. Atât de mult i-a plăcut sultanului ceea ce a văzut încât l-a numit pe umilul păpuşar Mare Vizir. O altă legendă spune că Hacivat şi Karagöz erau doi muncitori care, prin secolul al XIV-lea, lucrau la construcţia unei moschei în Bursa. Glumele pe care aceştia le făceau îi distrau pe colegii lor, dar îi şi distrăgeau de la îndatoriri. În cele din urmă, Karagöz şi Hacivat au fost executaţi pentru întârzierea lucrărilor. Atât de mult i-au regretat camarazii lor pe cei doi încât i-au imortalizat ca marionete.