Aseară, sub presiune diplomatică internaţională, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a anunţat că acceptă organizarea de alegeri generale anticipate în acest an. Principala revendicare a opoziţiei ucrainene era organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate. Miniştrii de Externe din Germania, Franţa şi Polonia negociază, începând de ieri, la Kiev, cu Administraţia Ianukovici şi cu liderii opoziţiei, un plan pentru depăşirea crizei din Ucraina. Cei trei oficiali UE au decis prelungirea vizitei până astăzi, în efortul de a detensiona situaţia. Iniţial, Laurent Fabius (Franţa), Frank-Walter Steinmeier (Germania) şi Radoslaw Sikorski (Polonia) urmau să revină la Bruxelles ieri după-amiază, pentru a participa la o reuniune de urgenţă pentru Ucraina. Între timp, miniştrii de Externe din UE au ajuns la un acord pentru impunerea de sancţiuni membrilor regimului din Ucraina implicaţi în reprimarea manifestaţiilor, printre măsuri figurând neacordarea de vize de călătorie şi blocarea averilor. UE a decis şi relaxarea regimului de acordare a vizelor pentru persoanele rănite în confruntările din Ucraina şi pentru disidenţii ucraineni. UE studiază şi impunerea unui embargo la armamentul şi materialul destinat reprimării.

MUNIŢIE DE RĂZBOI Luptele au reizbucnit ieri în centrul capitalei ucrainene. Autorităţile au evacuat de urgenţă Parlamentul şi Guvernul de la Kiev, în timp ce protestatarii se îndreptau către acea zonă. Confruntările de o violenţă fără precedent de la începutul, acum trei luni, protestelor în Ucraina au reizbucnit marţi dimineaţă, la Kiev. Potrivit unui bilanţ oficial, în trei zile au murit 67 de oameni. Însă, conform unui bilanţ neoficial al unor surse medicale citate de CNN, numărul morţilor ar fi depăşit 100, alte aproximativ 500 de persoane fiind rănite. Tot ieri, 67 de agenţi de poliţie au fost capturaţi de manifestanţi la Kiev, a anunţat Ministerul ucrainean de Interne, avertizând că ar putea decide o intervenţie în forţă pentru eliberarea lor. Forţele de securitate din centrul Kievului au primit permisiunea să folosească muniţie de război pentru autoapărare. Pe de altă parte, ofiţeri din cadrul Berkut, o unitate specială în cadrul Poliţiei, au fost înarmaţi cu arme de luptă, a anunţat Serghei Burlakov, secretarul de presă al Ministerului de Interne. ”Situaţia este complicată. Lunetişti au vizat ofiţeri de-ai noştri. Tirurile provin de la arme automate şi puşti cu lunetă. Avem 29 de răniţi, iar un ofiţer a murit în spital”, a declarat Burlakov.

O echipă de filmare a postului de televiziune Russia Today a anunţat că a fost blocată de manifestanţi înarmaţi într-un hotel din centrul Kievului. Anterior, o echipă de filmare a Russia Today a fost ţinta unor focuri de armă în capitala ucraineană, iar un lunetist a tras asupra camerei de hotel în care se afla un alt jurnalist al postului rusesc de televiziune.

”MILIŢIA E CU POPORUL” Primarul Kievului a părăsit, ieri, partidul preşedintelui Viktor Ianukovici, ”în semn de protest faţă de baia de sânge şi lupta fratricidă din centrul capitalei ucrainene”. Guvernatorul Administraţiei de Stat a regiunii Cernăuţi, Mihail Papiev, a demisionat din funcţie, iar Consiliul Regional Cernăuţi a interzis Partidul Regiunilor în această regiune şi aplicarea decretelor prezidenţiale. Protestatarii din Cernăuţi au vrut să ia din nou cu asalt Administraţia Regională de Stat şi, în acest context, guvernatorul regiunii a demisionat. Totodată, şeful Direcţiei Ministerului Afacerilor Interne în regiunea Cernăuţi a declarat mulţimii adunate în faţa sediului Executivului regional că ”miliţia e cu poporul”. Cel puţin zece parlamentari membri ai Partidului Regiunilor au demisionat ieri din formaţiune, în semn de susţinere pentru poporul ucrainean.

EMISAR RUS Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a decis trimiterea unui emisar special la negocierile între opoziţia şi regimul din Ucraina. ”Rusia va coopera în Ucraina numai cu o putere care apără interesele statului, pe care nu te ştergi pe picioare”, a declarat, ieri, premierul Dmitri Medvedev. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a denunţat, ieri, eventuale sancţiuni ale UE împotriva celor care se fac responsabili de violenţele din Ucraina drept o tentativă de şantaj. SUA au impus interdicţii de acordare a vizei unui număr de 20 de oficiali ucraineni, pe care îi acuză de reprimarea sângeroasă a manifestaţiilor.

PROGRAM NORMAL Ambasadorul României la Kiev, Cornel Ionescu, a declarat ieri că ambasada funcţionează în parametri normali, dar personalul încearcă să lucreze doar până la lăsarea întunericului, din motive de securitate. Acesta a precizat că sediul misiunii diplomatice se află cam la 1,5 km de locul în care se concentrează protestele şi nu sunt probleme de deplasare în zonă. Referitor la românii aflaţi în capitala ucraineană, Cornel Ionescu a precizat că numărul lor este relativ mic şi le-a transmis să nu se deplaseze în zonele în care au loc violenţe. Canada şi Marea Britanie au decis închiderea parţială a ambasadelor de la Kiev, din motive de securitate.

”Astăzi (n.r. - ieri), ministrul de Externe, Titus Corlăţean, este la Bruxelles cu o poziţie foarte clară a Guvernului României, şi anume, România susţine în totalitate, aplică şi este solidară cu toate deciziile care se iau la nivelul UE şi la nivelul NATO. Deci, tot ceea ce se decide astăzi la Bruxelles să facem împreună cu partenerul strategic SUA şi cu UE facem. Dacă e vorba de sancţiuni, dacă e vorba de orice măsură prin care să se oprească violenţele, România este un partener fidel şi foarte hotărât din acest punct de vedere, lucru pe care l-am spus tot timpul”, a declarat premierul Victor Ponta.