Autoritățile ucrainene au anunțat, ieri, începerea retragerii armelor grele de pe linia frontului din estul separatist, în cadrul ultimelor acorduri de pace semnate la Minsk. Acordurile prevăd ca, după intrarea în vigoare a armistițiului, regim instituit la 15 februarie, părțile implicate în confruntările din estul ucrainean să înceapă retragerea armamentului greu din zona de conflict, pentru crearea unei zone-tampon lărgite. Misiunea la fața locului a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) declara miercuri că nu poate confirma nicio retragere, cerând părților să declare tipul de arme grele pe care le dețin, itinerariile prevăzute pentru retragere și locul unde vor fi depozitate acestea după retragerea lor.

BOMBE CU FRAGMENTARE Armament ilegal - şi anume bombe cu fragmentare - a fost folosit în conflictul din Ucraina, a denunţat Amnesty International (AI), care a criticat ambele tabere şi din cauza numărului mare de civili ucişi. Anunțul a fost făcut la Moscova, de Anna Neistat, director de cercetare în cadrul organizaţiei, ea recunoscând totodată că este dificil ca acest lucru să fie stabilit cu exactitate. Aproape 5.800 de oameni au fost ucişi de la începutul conflictului dintre separatiştii pro-ruşi şi trupele ucrainene, în aprilie 2014. În estul Ucrainei, ambele părţi au eşuat să adopte măsuri rezonabile de precauţie pentru a-i proteja pe civili, încălcând legile războiului, a subliniat AI. Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului a înregistrat răpiri, aplicarea torturii şi execuţii sumare - comise atât de către unităţi de luptă ale separatiştilor, cât şi de către batalioane pro-guvernamentale de voluntari. Ambele părţi s-au angajat, potrivit unei înţelegeri fragile de pace, pe 12 februarie, să-şi retragă armamentul greu la o distanţă ce variază de la 25 la 70 de kilometri de linia frontului, în funcţie de calibru. Armata ucraineană a anunţat marţi că nu-şi va retrage armamentul greu înainte ca armistiţiul să fie respectat.

VIN AMERICANII O echipă americană redusă se pregăteşte să plece în vestul Ucrainei, săptămâna viitoare, pentru a oferi instrucţie medicală de luptă unor formatori ucraineni, care urmează să antreneze ulterior trupele ucrainene. Comandantul trupelor americane NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, a declarat miercuri la Pentagon că nu există o linie roşie pe care să o încalce Rusia şi care să determine NATO să ajute militar Ucraina. Administraţia Obama este nedecisă dacă să furnizeze sau nu armament letal Ucrainei, a declarat Breedlove la o audiere în Congres pe tema răspunsului la provocări de securitate considerate urgente în Europa. Administraţia Obama acuză Rusia că a încălcat înţelegerea semnată la Minsk, luna aceasta, cu privire la încetarea confruntărilor armate din regiunea Donbas, în estul Ucrainei. Generalul a acuzat Rusia că a încălcat şi Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), testând sisteme nucleare în afara prevederilor documentului.

Între timp, șase state NATO, printre care Germania, Canada şi Marea Britanie, îşi vor reduce cheltuielile militare în 2015, în pofida agresiunii ruse în Ucraina, în timp ce alte şase ţări, inclusiv România, vor mări sumele pentru Apărare.

Un nou studiu al European Leadership Network, care nu include și SUA, arată că o singură ţară dintre cele analizate, Estonia, va cheltui 2% din PIB pentru Apărare în 2015. Şase state, respectiv Marea Britanie, Germania, Canada, Italia, Ungaria şi Bulgaria, îşi vor reduce cheltuielile, iar Franţa îşi va menţine bugetul pentru apărare neschimbat faţă de 2014. Polonia se apropie de pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare şi este cea mai importantă dintr-un grup de şase ţări care îşi măresc bugetul pentru apărare în 2015. Din acest grup mai fac parte Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda şi România. În spatele unităţii afişate a NATO, percepţiile asupra ameninţărilor reale diferă semnificativ între aliaţi, iar acest lucru se reflectă în abordările lor divergente privind deciziile bugetare. Pe de altă parte, tăierile din bugetul Pentagonului prevăzute pentru anul viitor ar putea conduce la reduceri suplimentare de trupe în Europa, punând în pericol eforturile de descurajare a agresiunii ruseşti şi de reasigurare a aliaţilor, potrivit publicaţiei militare americane ”Stars and Stripes”.

DIN CULISE  Kremlinul ar fi avut în vedere o operaţiune de anexare a Crimeei şi estului Ucrainei înainte de îndepărtarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, susţine un cotidian rus citat de postul de televiziune Euronews. Cotidianul de opoziţie ”Novaia Gazeta” scrie că documentul a fost prezentat unor oficiali de rang înalt cu trei săptămâni înainte ca liderul pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici, să fugă din Kiev, la 21 februarie. Documentul conchidea că preşedintele Ianukovici pierde controlul ţării şi este în pericol iminent de a fi înlăturat de la putere. Ca urmare, acesta propunea crearea condiţiilor necesare pentru organizarea unor referendumuri în Crimeea şi Donbas, regiuni vorbitoare de limbă rusă, pentru autodeterminare şi posibilă unire cu Rusia. Kremlinul a negat aceste afirmaţii, pe care le consideră absurde. Rusia a anexat Crimeea la 21 martie şi în luna următoare au apărut mişcările separatiste pro-ruse în estul Ucrainei.