Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a acuzat Rusia, vineri, că vrea să lanseze al treilea război mondial, susţinând insurecţia separatistă din estul Ucrainei. ”Susţinerea pe care Rusia o acordă teroriştilor în Ucraina constituie o crimă, iar noi îndemnăm comunitatea internaţională să se unească împotriva agresiunii ruseşti”, a mai spus premierul ucrainean.

ELICOPTER LOVIT DE O RACHETĂ Un elicopter al armatei ucrainene a fost lovit vineri de o rachetă, în timp ce staţiona pe aerodromul din Kramatorsk, în estul separatist al ţării, iar pilotul a fost rănit, au anunţat autorităţile ucrainene. ”Un elicopter militar Mi-8 a explodat pe aerodromul din Kramatorsk”, a anunţat Ministerul Apărării. Un oficial din cadrul serviciilor speciale ucrainene a precizat că elicopterul se afla la sol şi comandantul a fost rănit.

Şapte persoane au fost rănite, în noaptea de joi spre vineri, la un punct de control pro-ucrainean lângă portul Odesa, unde locuitorii au construit puncte de control pentru a opri intrarea unor separatişti care vin din Transnistria, relatează site-ul Russia Today. Poliţia a anunţat acest bilanţ în urma exploziei unui dispozitiv improvizat. Locuitorii din oraş au construit mai multe puncte de control în jurul portului, pentru a opri intrarea unor separatişti pro-ruşi de pe teritoriul regiunii separatiste moldovene Transnistria. Martorii afirmă că bomba a fost aruncată la punctul de control dintr-o maşină, informaţie care nu a fost confirmată de poliţie. În regiunea separatistă moldoveană Transnistria, Rusia a staţionat trupe de menţinere a păcii şi soldaţi care păzesc depozite de armament din perioada sovietică. NATO a avertizat luna trecută că Moscova ar putea să vizeze Transnistria, după ce Rusia a anexat Crimeea.

MEMBRI OSCE DISPĂRUŢI? Ministerul ucrainean de Externe a anunţat că a pierdut legătura cu membri ai misiunii militare a OSCE aflaţi în regiunea Doneţk. Referitor la această informaţie, Ministerul Afacerilor Externe precizează că, din informaţiile deţinute la acest moment, în incidentul menţionat nu sunt implicaţi observatori OSCE trimişi din partea României. Conform Kyiv Post, MAE ucrainean a anunţat că a pierdut legătura cu membrii misiunii OSCE din regiunea Doneţk, care ar putea să fi fost răpiţi de forţe teroriste. Ministerul de Externe de la Kiev anunţase anterior că un grup de observatori condus de Germania a sosit, pe 21 aprilie, în regiunea de sud-est a Ucrainei, înlocuind o echipă olandeză. În prezent, echipele OSCE îşi desfăşoară activitatea în nouă regiuni din Ucraina, inclusiv Doneţk şi Luhansk, unde protestele pro-federalizare au luat amploare în ultimul timp.

PROPUNERE RUSEASCĂ Mai mulţi senatori ruşi au propus, joi, trimiterea unei forţe de menţinere a păcii în sud-estul Ucrainei. ”Trebuie iniţiate imediat negocieri între Rusia, SUA, UE şi Ucraina, pentru a discuta despre trimiterea unui contingent de menţinere a păcii în sud-estul Ucrainei”, a declarat senatorul rus Valeri Şneakin. ”Kievul a provocat un genocid al propriului său popor, el nu este capabil să garanteze respectatea libertăţilor şi drepturilor cetăţenilor”, a declarat alt senator, Aleksandr Sediakin, afirmând că ”autorităţile de la Kiev vor răspunde pentru acţiunile lor în faţa Tribunalului Penal Internaţional de la Haga”. În prezent, Moscova menţine forţe de menţinere a păcii în Transnistria, insistând că nu le va retrage până când Chişinăul şi Tiraspolul nu vor ajunge la un acord asupra statutului regiunii din stânga Nistrului.

ANCHETĂ PRELIMINARĂ Procuroarea generală a Curţii Penale Internaţionale (CPI), Fatou Bensouda, a deschis, vineri, o anchetă preliminară privind infracţiunile grave comise înainte şi în timpul înlăturării de la putere a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici. Fatou Bensouda va examina problemele de jurisdicţie, admisibilitate şi interes al justiţiei, pentru a decide dacă o anchetă completă este justificată, a precizat CPI. Ucraina, care nu a ratificat statutul de la Roma privind înfiinţarea CPI, a afirmat anterior că acceptă jurisdicţia CPI pentru ancheta privind evenimentele desfăşurate în perioada 21 noiembrie - 22 februarie şi chiar a cerut o astfel de anchetă.

POSIBILE NOI SANCŢIUNI Miniştrii de Externe din UE se vor reuni cât mai repede posibil pentru a examina noi sancţiuni împotriva Rusiei, în cadrul crizei ucrainene, a anunţat, vineri, cancelarul german, Angela Merkel. ”Am discutat joi dimineaţă cu preşedintele Rusiei şi i-am spus clar că, pe de o parte, Ucraina a luat o serie de măsuri pentru aplicarea Acordului de la Geneva, dar, pe de alta, recunoaşterea de către Rusia a acestui acord este deficitară, situaţie care are, evident, impact asupra separatiştilor din Ucraina. Rusia are sau ar avea posibilitatea, sunt profund convinsă, de a aduce separatiştii pe calea dialogului politic, prin dezbateri constituţionale şi prin pregătirea alegerilor, dar, din nefericire, până acum, semnalele în acest sens sunt inexistente”, a adăugat liderul de la Berlin. Şi SUA au anunţat că se vor consulta cu UE în vederea aplicării de noi sancţiuni Rusiei.

RATING SCĂZUT Agenţia Standard & Poor's (S&P) a scăzut, vineri, ratingul cu privire la solvabilitatea Rusiei de la BBB la BBB- şi a menţinut perspectiva negativă, din cauza tensiunilor tot mai puternice dintre Rusia şi Ucraina. ”Situaţia geopolitică tensionată dintre Rusia şi Ucraina ar putea provoca ieşiri suplimentare semnificative din economia rusă a unor capitaluri atât străine, cât şi naţionale şi ar putea fragiliza perspectivele deja slabe de creştere”, a anunţat agenţia. S&P avertizează că ar putea scădea din nou ratingul ţării, dacă Rusiei îi vor fi aplicate sancţiuni mai severe. De asemenea, agenţia ar putea face acelaşi lucru dacă percepe riscuri sporite pentru solvabilitatea Rusiei, din cauza unei creşteri economice mai slabe decât cea prevăzută. Standard & Poor's notează că creşterea economică rusă a atins 1,3% în 2013, cel mai scăzut nivel înregistrat din 1999 încoace.

SCENARII CNN Cu doar o lună înainte de alegerile anticipate prezidenţiale ucrainene, prevăzute la 25 mai, sunt dezbătute reforme constituţionale propuse de puterea pro-occidentală şi menite să calmeze separatiştii pro-ruşi din estul ţării, pe fundalul unor tensiuni tot mai puternice cu Rusia. CNN prezintă câteva scenarii cu privire la modul în care ar putea evolua lucrurile până la aceste alegeri, în contextul în care evenimentele evoluează rapid şi impredictibil.

GUVERNUL PREIA CONTROLUL ÎN ESTUL ŢĂRII Având în vedere evoluţiile din ultimele săptămâni, acest scenariu pare improbabil. Grupări insurgente pro-ruse ocupă clădiri oficiale de la Slaviansk, în nord, şi până la Mariupol, la malul Mării Azov. Ele sunt conduse de... oameni în verde, numele dat grupărilor militare, după culoarea uniformelor fără însemne. Ele sunt, în prezent, autorităţile în regiunile Doneţk şi Lugansk, Poliţia evaporându-se sau ajungând la înţelegeri cu acestea. Primele încercări ale armatei ucrainene de a-şi impune prezenţa în est au fost dezastruoase, iar Poliţia ucraineană a fost aproape invizibilă de la declanşarea crizei.

RĂZBOI CIVIL Preşedintele rus a declarat că Ucraina se află în pragul războiului civil, însă lucrurile nu stau aşa, comentează CNN. Este vorba mai degrabă despre zeci de protestatari pro-ruşi, nu de sute, iar susţinătorii Kievului nu-şi afişează loialitatea. Se pare oamenii nu vor să se implice, iar unii se tem că vor fi atacaţi dacă arată de partea cui sunt. Majoritatea populaţiei îşi continuă activităţile zilnice în mod normal, prea preocupată de ziua de mâine, în contextul în care situaţia economică se înrăutăţeşte, iar grivna se depreciază - a pierdut 30% în faţa dolarului, anul acesta. Ultimul lucru pe care-l vor oamenii este violenţa, apreciază CNN.

INVAZIE RUSEASCĂ Atât Putin, cât şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, au spus în mai multe rânduri că Moscova nu plănuieşte să invadeze sau să anexeze Ucraina, în pofida prezenţei la frontiera cu această ţară a aproximativ 40.000 de militari ruşi. O incursiune ar conduce la adoptarea de către Occident a unor noi sancţiuni vizând Rusia, iar utilizarea forţelor convenţionale în vederea unei ocupări ar fi periculoasă şi scumpă, în contextul în care economia rusească se clatină. Interesele Rusiei sunt, oricum, servite de... oamenii în verde, care au venit în estul Ucrainei din Rusia, Crimeea şi Belarus, erodând autoritatea Kievului în zonă. Însă, potrivit acestui scenariu, în cazul în care Guvernul ucrainean ar încerca să preia controlul asupra zonelor controlate de insurgenţi ori în cazul în care în zonă ar veni un număr mare de naţionalişti ucraineni şi s-ar înregistra victime numeroase în rândul separatiştilor, Moscova şi-ar putea schimba planurile. Putin a promis să protejeze compatrioţii ruşi din Ucraina şi a primit autorizaţia Consiliului Federaţiei să recurgă la forţele armate în Ucraina. El a utilizat, săptămâna trecută, în sesiunea televizată în care răspunde anual întrebărilor ruşilor, termenul Novorosia, referindu-se la părţi din Ucraina, un termen folosit în secolul al XVIII-lea pentru a desemna expansiunea ţaristă către Marea Neagră.