Un purtător de cuvânt militar ucrainean a acuzat, ieri, rebelii pro-ruşi din estul separatist că ameninţă procesul de pace prin intensificarea tirurilor asupra poziţiilor ucrainene, în pofida armistiţiului. ”Acţiunile teroriştilor ameninţă realizarea planului de pace al preşedintelui ucrainean, Petro Poroşenko”, a declarat acest purtător de cuvânt, Volodimir Poliovi, precizând că rebelii atacau puncte de control ale armatei ucrainene. Un armistiţiu a fost semnat pe 5 septembrie, la Minsk, între Kiev şi rebeli.

LEGISLATIVE ÎN CRIMEEA Locuitorii Crimeei au participat ieri la primele alegeri legislative organizate după anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia, în martie. Peste 1,5 milioane de alegători înregistraţi au ales 75 de deputaţi în cadrul Consiliului de Stat din Crimeea, dintre care 50 pe liste de partid, iar 25 prin vot majoritar. În total, 803 candidaţi din 12 partide politice se înfruntă pentru cele 50 de mandate pe liste de partid, iar alţi 108 în votul majoritar. Alegătorii au putut vota pe baza paşapoartelor ruseşti, ucrainene sau sovietice. Potrivit unor date furnizate de Serviciul federal rus pentru Migrare, 98% dintre locuitorii Crimeei au obţinut deja paşapoarte ruseşti. În total, 2.497 de rezidenţi din peninsulă au fost excluşi de pe listele cu alegători, după ce au semnat cereri prin care-şi păstrează cetăţenia ucraineană. Ei nu au putut să ia parte la alegeri, a precizat Comisia Electorală.

Crimeea a făcut parte din Rusia, începând din 1784 şi până în 1954, când liderul sovietic Nikita Hruşciov a cedat-o fostei republici sovietice Ucraina. Ea a rămas în cadrul Ucrainei după ce Kievul şi-a proclamat independenţa faţă de fosta Uniune Sovietică, în 1991. Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, în urma unui referendum nerecunoscut de comunitatea internaţională. De asemenea, în Rusia au avut loc, ieri, peste 6.000 de scrutine locale la diferite niveluri, inclusiv alegerea a 30 dintre cei 85 de şefi ai regiunilor ruseşti şi a 14 parlamente locale.

MILITARI UCRAINENI TRATAȚI ÎN LITUANIA Lituania a primit, în noaptea de sâmbătă spre duminică, un grup de 14 militari ucraineni răniţi în confruntările armate din estul ţării, cărora le va oferi îngrijiri medicale. Militarii, 13 bărbaţi şi o femeie, sunt voluntari care au luptat împotriviva separatiştilor pro-ruşi. Ei prezintă, în principal, răni prin împuşcare şi arsuri, a declarat un medic din cadrul armatei lituaniene, locotenent-colonelul Gintaras Berkevicius, care i-a însoţit în timpul călătoriei la bordul unui avion militar lituanian. Militarii ucraineni vor fi trataţi în spitale civile de la Vilnius şi Kaunas. Conflictul dintre forţele ucrainene şi separatiştii pro-ruşi susţinuţi de Moscova s-a soldat, în cinci luni, cu peste 2.700 de morţi şi mii de răniţi. Lituania, un stat baltic cu trei milioane de locuitori, membră a NATO din 2004, a găzduit deja, în iulie, militari ucraineni răniţi. Alte state europene, între care Estonia, Polonia şi Germania, furnizează, de asemenea, îngrijiri medicale unor ucraineni răniţi, pe care-i găzduiesc.

ACUZAȚII GRAVE Şeful diplomaţiei ruse a atacat, sâmbătă, SUA, pe care le-a acuzat că ar căuta să izoleze Rusia şi să-i taie relaţiile economice cu UE, după intrarea în vigoare a sancţiunilor europene impuse Moscovei pentru presupusa implicare în conflictul armat din Ucraina. ”Practic, tot ce fac radicalii şi extremiştii ucraineni primeşte un cec în alb de la SUA. Washingtonul a dovedit în mai multe rânduri că obiectivul său este să agraveze cât mai mult această criză, pentru a folosi Ucraina ca monedă de schimb în noua sa tentativă de a izola şi slăbi Rusia. America vrea să profite de situaţia actuală ca să taie legăturile economice dintre Europa şi Rusia, pentru a impune UE livrările sale de gaz, al căror preţ este net superior gazului rusesc”, a declarat Serghei Lavrov. ”Astfel, SUA încearcă să impună Europei livrări de gaz lichefiat american la preţuri care nu pot să fie concurenţiale raportat la preţul gazului rusesc”, a precizat ministrul. El a acuzat totodată UE că ”este pregătită să-şi sacrifice economia pe altarul politicii”, subliniind că Bruxelles-ul a decis să pregătească o nouă serie de sancţiuni vizând Rusia pe 5 septembrie, în ziua în care a fost semnat, la Minsk, un acord asupra unui armistiţiu în Ucraina, mulţumită unei iniţiative a preşedintelui rus, Vladimir Putin. „Însă sunt sigur că acest lucru va trece. Voci raţionale se aud deja în UE. Noi nu credem absolut deloc că această îndepărtare poate deveni strategică în relaţia dintre Moscova şi Bruxelles. Rusia este interesată ca parteneriatul nostru strategic cu UE să se consolideze şi dezvolte”, a subliniat el.

CE CRED ALȚII CĂ VREA PUTIN Kievul l-a acuzat pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că vrea să ia Ucraina, un scenariu pe care mai mulţi experţi îl iau în considerare, apreciind că ”Moscova are porniri războinice şi ar putea să anexeze până la jumătate din ţară”. ”Scopul lui Putin nu sunt doar regiunile separatiste din est Doneţk şi Lugansk, el vrea să ia întreaga Ucraină”, a denunţat, sâmbătă, premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk. Primul pas ar fi crearea unui culoar care să asigure o legătură între frontiera rusă şi Crimeea, peninsula ucraineană anexată de către Rusia în martie. ”Nu poate să accepte ideea ca Ucraina să facă parte din familia europeană, el vrea să restaureze Uniunea Sovietică”, a adăugat Iaţeniuk.

Occidentalii acuză Rusia că a trimis peste 1.000 de militari să lupte alături de separatiştii pro-ruşi, ceea ce Moscova dezminte. De la intrarea în vigoare a armistiţiului între Kiev şi rebeli, o mare parte din teritoriul de la frontiera cu Rusia nu se află sub controlul autorităţilor ucrainene, începând de la Lugansk şi până la coasta de la Marea Azov. O serie de analişti apreciază că Rusia încearcă să creeze, în acest fel, un stat-marionetă, care să-i permită să menţină presiunea asupra Kievului, ca în Georgia, unde două regiuni separatiste au primit ajutorul militar al Moscovei, în 2008. ”Moscova nu are interesul să aibă o zonă-tampon”, a replicat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, nici în Ucraina şi nici în R. Moldova, referindu-se la Transnistria, o regiune separatistă moldoveană care şi-a declarat independenţa în 1990, susţinută în ascuns de Rusia. Alţii cred că Putin, care agită de şase luni conceptul Novorusia, Noua Rusie, un termen din perioada ţaristă care desemna noi teritorii ale Imperiului rus, vrea să meargă mult mai departe.

În Polonia, cercetători de la Institutul pentru Relaţii Internaţionale (PISM) au avertizat că o nouă ofensivă va avea loc în această iarnă în Ucraina. Scenariul cel mai realist prevede o intervenţie rusească la sfârşitul lui octombrie, pentru a finaliza ceea ce armistiţiul a creat deja, o cale de trecere terestră, lungă de 300 de kilometri şi lată de 50 de kilometri, care să garanteze aprovizionarea cu produse alimentare şi energie a Crimeei din Rusia. Al doilea scenariu, probabil în proporţie de 30%, evocă proclamarea în ianuarie a unei Novorusii în jumătatea de sud a Ucrainei, cucerită de 50.000 până la 70.000 de militari ruşi, care va permite crearea unei legături între Transnistria şi Rusia, prin Crimeea. Economia ucraineană va fi, în acest scenariu, foarte dur afectată, pierzând şapte porturi maritime, inclusiv Odesa, şi două centrale nucleare. Produsul său Intern Brut (BIB) va scădea cu 27%, iar un milion de persoane vor fi strămutate. În fine, scenariul cel mai negru preconizează o împărţire a ţării, Rusia urmând să controleze estul industrializat, ceea ce ar reduce Ucraina la teritoriul din dreapta Niprului, în urma intervenţiei a peste 100.000 de militari ruşi şi unor pierderi importante în rândul acestora.

Cercetători de la Institutul britanic RUSI au evocat asemenea scenarii încă din aprilie, subliniind că industria rusă de armament depinde în proporţie de 30% de produse ucrainene care nu pot fi înlocuite, şi anume în domeniul rachetelor şi aviaţiei, ceea ce ar putea determina Moscova să ocupe sudul şi estul Ucrainei, pentru a-şi securiza aprovizionarea. ”Mai ales calculele Kremlinului sunt cele care vor determina până unde va merge Rusia", nuanţează Ulrich Speck, de la Institutul Carnegie Europe. ”Câte victime sunt acceptabile? Până la ce punct se pot degrada relaţiile sale cu Vestul? Un teritoriu cucerit în acest fel va putea, oare, să fie administrat de Rusia sau va deveni teatrul unui război partizan fără sfârşit?”, se întreabă el. ”Rusia lui Vladimir Putin are mai ales avantajul strategic imens că dispune de un ciclu mult mai lung decât democraţiile occidentale, ritmate de termene electorale”, subliniază Giles Keir, un cercetător la Institutul londonez Chatham House. ”Ea a arătat, în trecut, că ştie să aştepte momentul oportun şi apoi să intervină când toată lumea a uitat, creând o surpriză”, adaugă el.