Ucraina a ales să-şi protejeze graniţa de est şi nu va interveni militar pentru a împiedica alipirea Crimeei la Rusia, a declarat, marţi, preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov. ”Nu ne putem angaja într-o operaţiune militară în Crimeea, deoarece am lăsa expusă graniţa de est şi Ucraina nu ar fi protejată”, a spus Turcinov. Despre referendumul care va avea loc, duminică, în peninsula separatistă, Turcinov a apreciat că ”nu se va desfăşura în Crimeea, ci în birourile Kremlinului; este o farsă şi majoritatea locuitorilor din Crimeea vor boicota această provocare. Militarii nu au intenţia să organizeze referendumul, ei vor doar să pună date false în procesele-verbale”. În cele din urmă, el şi-a exprimat regretul că oficialii guvernamentali ruşi refuză orice contact cu omologii lor ucraineni. Tot ieri, cancelarul german, Angela Merkel, i-a reproşat preşedintelui Putin că ”Rusia a furat Crimeea de la Ucraina”, o formulare care pare să anunţe resemnarea Occidentului în faţa intenţiilor Kremlinului.

PATRULĂ RUSĂ DE RECUNOAŞTERE Serviciile speciale ucrainene au afirmat ieri că au arestat, în regiunea Kherson, o ”patrulă de recunoaştere a armatei ruse”, venită din Crimeea pentru a căuta informaţii despre unităţile ucrainene prezente în zonă. Acest anunţ al serviciilor speciale (SBU) are loc în timp ce tensiunile cresc între Kiev şi Moscova, iar oficialii ucraineni se tem că, după alipirea Crimeei, Rusia ar putea încerca să controleze alte regiuni ucrainene vecine de pe litoralul Mării Negre, între care Kherson. Grupul de recunoaştere ar fi pătruns în regiune evitând punctele de control de la frontiera administrativă dintre Crimeea şi restul Ucrainei. Comandantul său este un ofiţer al armatei ruse, născut în 1981 şi originar din regiunea Riazan (200 de kilometri sud-est de Moscova), dar care folosea un paşaport ucrainean pe numele Evgheni Arbuzov, născut în 1986. Arestat fiind, el ar fi recunoscut că a căutat informaţii despre barajele de control şi mobilizarea forţelor ucrainene. Marţi, autorităţile ucrainene au declarat că a fost arestat la Doneţk, în estul rusofon, un sabotor rus care formează grupuri armate pregătite pentru atentate cu materiale explozibile.

DREPTURI GARANTATE PENTRU TĂTARI Duma de Stat, Camera Inferioară a Parlamentului rus, a dat asigurări că va garanta drepturile tătarilor din Crimeea dacă regiunea ucraineană se va uni cu Rusia, a declarat Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei. Parlamentul din Crimeea a conferit, marţi, limbii tătare statutul de limbă oficială, la egalitate cu rusa şi ucraineana. Deputatul ucrainean Mustafa Djemilev a plecat într-o vizită de lucru la Moscova, pentru negocieri cu privire la situaţia acestei minorităţi musulmane în cazul în care Crimeea intră în componenţa Federaţiei Ruse. Djemilev este deputat în cadrul partidului Iuliei Timoşenko, Batkivşcina (Patrie). Această comunitate musulmană, care reprezintă 12-15% din cele două milioane de locuitori ai Crimeei, nu vede cu ochi buni revenirea în cadrul Rusiei. Instalată în Crimeea începând din secolul XIII, comunitatea tătară a fost deportată în Siberia şi Asia Centrală, în timpul lui Stalin, şi a putut reveni în peninsulă abia după prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice, în 1991.

APEL G7 Liderii ţărilor din cadrul G7 au cerut, ieri, Rusiei să înceteze toate acţiunile pentru a anexa Crimeea, a anunţat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso. G7 reuneşte cele şapte cele mai industrializate ţări (Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia şi Marea Britanie), cărora li s-a asociat UE. Acesta s-a extins în 1998 la Rusia, formând G8. La începutul lui martie, liderii G7 au anunţat suspendarea pregătirilor în vederea summitului G8 de la Soci (Rusia) din iunie, condamnând încălcarea clară a suveranităţii Ucrainei de către Moscova. Secretarul de Stat american, John Kerry, a ameninţat chiar Rusia cu pierderea locului în G8.

SCENARIU PREVIZIBIL Criza ucraineană riscă să conducă la o soluţie dureroasă, cu care Occidentul nu este de acord, dar pe care ar putea fi nevoit să o accepte, şi anume să abandoneze Crimeea pe mâna lui Vladimir Putin, pentru a salva independenţa Ucrainei. Această împărţire între marile puteri necesită ca anexarea peninsulei ucrainene să satisfacă ambiţia preşedintelui rus de a rămâne în istorie drept cel care a restaurat puterea Rusiei, afectată de prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice.

O asemenea strategie ar putea să-i aducă critici preşedintelui american, Barack Obama, şi să displacă foştilor sateliţi ai fostei URSS din Europa de Est, care se tem pentru securitatea lor. Niciuna dintre marile puteri nu pare pregătită să înfrunte Rusia pentru a apăra Crimeea, o regiune pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a desprins-o din Rusia în 1954 şi a dat-o Ucrainei, în cadrul URSS. În acelaşi timp, occidentalii ar vrea să vadă Ucraina ieşind din zona de influenţă a Moscovei, având, astfel, o ţară prietenă la frontiera cu Rusia. ”Occidentul poate să decidă să se uite în altă parte şi să ignore ocuparea Crimeei, dar numai dacă Putin recunoaşte Guvernul ucrainean actual”, apreciază profesorul Alexander Motyl de la Universitatea Rutgers din Newark, în New Jersey. ”El ar trebui să furnizeze garanţii foarte explicite Occidentului. Din nefericire, nimic din discursul sau acţiunea lui Putin nu permite să ne gândim că se va opri la Crimeea”, a adăugat el. James Nixey, un expert de la Chatham House din Londra, a apreciat, din contră, că ”stăpânul Kremlinului nu vrea să meargă mai departe pentru că şi-a atins deja obiectivul pe care-l viza, iar Crimeea este piedută”.

Pentru moment, ideea unui compromis nu este, oficial, deloc pe placul Occidentului. ”Dacă Crimeea va fi anexată, nu vom recunoaşte un referendum care să treacă Crimeea de la Ucraina la Rusia”, asigură adjunctul consilierului american pentru Securitate Naţională, Tony Blinken. Cancelarul german, Angela Merkel, de obicei prudentă cu privire la Moscova, i-a spus în mod ferm lui Putin că referendumul privind anexarea Crimeei la Rusia este ilegal. Statele baltice, ocupate şi anexate de către fosta Uniune Sovietică la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, sunt deosebit de îngrijorate. Preşedinta lituaniană, Dalia Grybauskaite, i-a îndemnat pe liderii europeni să conştientizeze faptul că Rusia încearcă să redeseneze harta frontierelor Europei postbelice. Cu toate acetea, în opinia unor analişti, Putin caută doar să-i pedepsească pe noii lideri ucraineni, păstrând aparenţa unei relaţii de lucru cu Occidentul. Moscova a oferit locuitorilor Crimeei prestaţii sociale mai mari decât cele plătite de Kiev, ceea ce face probabil un vot masiv în favoarea alipirii peninsulei la Rusia, duminică. Însă majoritatea analiştilor apreciază că Occidentul nu va recunoaşte niciodată această alipire, chiar dacă o va accepta tacit, ca pe un fapt împlinit. Steven Pifer, un cercetător la Brookings Institution din Washington, susţine că absenţa unei condamnări ferme generale şi anexarea nu vor face altceva decât să-l încurajeze pe Putin să intervină şi mai mult în afacerile Ucrainei şi ale altor ţări foste membre ale Uniunii Sovietice. SUA speră în continuare că promisiunea unei autonomii mai mari în relaţiile cu Kievul - cealaltă opţiune oferită participanţilor la referendumul prevăzut în Crimeea - va salva integritatea teritoriului Ucrainei şi va conduce la un eşec al planurilor expansioniste ruse.