Guvernul ucrainean nu va negocia cu rebelii atât timp cât aceştia nu vor depune armele, a declarat ministrul Apărării, Valeri Gheletei, citat ieri de Russia Today. ”Nu va exista o încetare a focului unilaterală din partea forţelor ucrainene implicate în operaţiunea antiteroristă din estul ţării. Preşedintele ucrainean a spus clar: orice negociere, indiferent care ar fi, va fi posibilă doar după ce combatanţii vor depune definitiv armele”, a declarat ministrul.

Kievul a închis, ieri, spaţiul aerian pentru zborurile civile în estul Ucrainei, regiune unde armata ucraineană îşi continuă operaţiunile, în special în oraşele Lugansk şi Doneţk, fiefuri ale separatiştilor pro-ruşi, transmite RIA Novosti.

PREOT RĂPIT Un preot catolic de rit oriental (uniat), care i-a criticat vehement pe separatiştii pro-ruşi, a fost răpit la Doneţk, de gruparea Armata Ortodoxă Rusă, care îl ţine ostatic de şase zile, a anunţat, ieri, un preot protestant. Părintele Tihon, în vârstă de 43 de ani, care i-a criticat pe pagina de Facebook pe separatiştii din autoproclamata republică populară Doneţk şi a participat la manifestaţii pro-Ucraina în aprilie, a dispărut la 3 iulie, a precizat pastorul Serghei Kossiak. Apropiaţii părintelui Tihon au depus plângere la Poliţie, în timp ce preoţii şi liderii musulmani, catolici uniaţi, protestanţi şi ortodocşi subordonaţi Patriarhiei Moscovei au semnat o petiţie adresată primarului din Doneţk, capitala regiunii separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, în care îi cer să intervină pentru eliberarea ostaticului. Numeroase cazuri de rele tratamente, inclusiv tortură, aplicate susţinătorilor unităţii Ucrainei au fost anunţate în ultimele luni, în regiunile din est confruntate cu insurecţia armată pro-rusă.

INTERZICEREA COMUNIŞTILOR Guvernul ucrainean a început, ieri, o procedură judiciară în vederea interzicerii Partidului Comunist, acuzat că susţine separatismul pro-rus în estul ţării, a anunţat ministrul Justiţiei, Pavlo Petrenko. Partidul Comunist din Ucraina (PCU), care a adoptat în mod deschis o poziţie pro-rusă, are 23 dintre cei 450 de deputaţi ucraineni. Încă de la începutul confruntărilor dintre susţinătorii unităţii naţionale şi militanţii pro-ruşi, forţele de ordine au acuzat secţii locale ale PCU de colaborare activă cu insurgenţii. Cererea ministrului a fost înregistrată, dar data examinării acesteia nu a fost stabilită încă. Mişcarea separatistă din estul Ucrainei a fost declanşată după destituirea pro-rusului Viktor Ianukovici din funcţia de preşedinte, activiştii pro-ruşi refuzând să recunoască noile autorităţi pro-occidentale instalate la putere în urma mobilizării a mii de constestatari care au ocupat centrul Kievului, în semn de protest faţă de corupţia regimului şi pentru a cere o apropiere de UE.

AJUTOR CONDIŢIONAT Donatorii internaţionali pentru Ucraina cer administraţiei de la Kiev să efectueze reforme structurale, în principal în domeniile economic şi judiciar, în schimbul ajutorului primit. ”Vom susţine Ucraina în procesul de reforme”, a declarat Stefan Füle, comisarul UE pentru Politici de Vecinătate, cu ocazia primei reuniuni a donatorilor - UE, SUA, Japonia şi Fondul Monetar Internaţional. Stefan Füle a insistat asupra ”necesităţii aplicării unor reforme constituţionale, judiciare, precum şi în domeniile economic şi energetic”. ”Dincolo de planul masiv care prevede alocarea a 11 miliarde de euro, orice nou ajutor din partea UE este condiţionat şi va depinde de eforturile pentru reformă. Reformele sunt cu atât mai necesare cu cât Ucraina vrea să obţină beneficii maxime de pe urma Acordului de Asociere”, a spus Fule.

MEMORIAL ÎN CRIMEEA Rusia plănuieşte să construiască în Crimeea un complex memorial pentru comemorarea victimelor Marelui Război Patriotic din perioada 1941-1945 şi ale altor conflicte locale, a anunţat, ieri, adjunctul ministrului rus al Apărării. Lucrarea urmează să fie efectuată la ordinul ministrului Apărării, generalul Serghei Şoigu, a declarat generalul Dmitri Bulgakov. Ministerul va oferi susţinere deplină atât în faza de construire, cât şi în alte lucrări la memorial, a precizat el. În plus, ministerul va face dreptate mormintelor militare din Crimeea, prin lucrări de reparaţie şi restaurare, a adăugat generalul rus. Tot în Crimeea, Ministerul Apărării nu va pierde din vedere mormintele militarilor germani şi va continua să-şi respecte toate obligaţiile, a mai spus oficialul.

Peninsula ucraineană Crimeea a fost anexată de Rusia în primăvară, în cursul actualei crize ucrainene. În noiembrie 1941, Crimeea a fost ocupată de trupe germano-române, care au creat propriile corpuri administrative. Crimeea avea o importanţă strategică, fiind unul dintre puţinele drumuri către regiunile bogate în zăcăminte de petrol din Caucaz. De asemenea, Crimeea a fost importantă pentru instalarea unor baze aeriene. Unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria Marelui Război Patriotic - o expresie utilizată în Rusia şi fostele state sovietice pentru a desemna conflictul dintre fosta Uniune Sovietică şi Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - a fost asediul Sevastopolului, care a durat 250 de zile şi în care au fost ucişi aproximativ 150.000 de militari sovietici. Pe 8 aprilie 1944, Armata Roşie a început eliberarea peninsulei Crimeea. Pe 12 mai 1944, trupele sovietice au înfrânt ultimul escadron germano-român. Peste 91.000 de civili au fost ucişi în sudul Ucrainei şi Crimeea, în urma invaziei naziste.