Kîrgîzstanul îşi alege duminică deputaţii, în cadrul unui scrutin ce va marca apariţia primei democraţii parlamentare din Asia Centrală şi stabilizarea acestei foste republici sovietice, dar care va avea loc sub ameninţarea unor noi violenţe politice şi etnice. Kîrgîzstanul, singura ţară care găzduieşte o bază militară rusă şi una americană, s-a dotat cu o nouă Constituţie în iunie, eliminând sistemul prezidenţial după două revoluţii, în martie 2005 şi aprilie 2010. Guvernul interimar şi preşedintele Rosa Otunbaieva au preluat puterea după revolta din aprilie, în urma căreia a fost înlăturat de la putere Kurmanbek Bakiev.

Sistemul, care favorizează un Parlament divizat, riscă să paralizeze procesul politic până în punctul în care ar putea izbucni noi violenţe, aşa cum s-a întâmplat în iunie, când au murit între 400 şi 2.000 de persoane. „Nu îmi pot imagina cum un model de republică parlamentară ar putea funcţiona în Kîrgîzstan, fără să provoace probleme şi fără să încurajeze accesul la putere al forţelor extremiste”, a declarat preşedintele rus, Dmitri Medvedev, în cadrul summit-ului G20. La rândul său, preşedintele Rosa Otunbaieva nu crede în miracole, dar consideră că aceasta este singura posibilitate de instaurare a păcii. „Cu cât vor fi mai multe partide în Parlament, cu atât va fi mai bine. Bineînţeles că va fi dezordine, dar mai bine aici decât în stradă”, a declarat aceasta.

Potrivit sondajelor, cel puţin şase dintre cele 29 de partide intrate în cursă au şanse să depăşească pragul de 5% necesar intrării în Parlamentul cu 120 de locuri. Dintre acestea, două partide care susţin Guvernul interimar, Ata-Meken şi Partidul Social-Democrat din Kîrgîzstan, sunt cel mai bine plasate. Dacă procentele acestora variază puternic de la un sondaj la altul, toate anticipează un rezultat bun pentru mişcarea Ar-Namys a fostului premier Felix Kulov. Acest fost general şi fost prizonier politic militează pentru un regim prezidenţial puternic şi a semnat un acord de parteneriat cu Rusia Unită, partidul premierului rus Vladimir Putin. Astfel, partidul naţionalist Ata-Jurt, o mişcare ce se opune vehement aspiraţiilor minorităţilor etnice din ţară, ar trebui, de asemenea, să fie reprezentat în Parlament. Un scor bun al acestei formaţiuni generează temeri privind noi violenţe în sudul ţării, unde minoritatea uzbecă reprezintă în unele zone jumătate din populaţie, în timp ce la scară naţională reprezintă doar 14% dintre cele 5,3 milioane de locuitori. Această etnie a fost principala victimă a violenţelor din iunie.