Un partid naţionalist se află în frunte, potrivit rezultatelor parţiale ale alegerilor parlamentare de duminică, în Kîrgîzstan, dar scorurile obţinute sunt strânse la finalul acestor alegeri cruciale, lăsând să se întrevadă crearea cu dificultate a unui guvern de coaliţie. Partidul Ata-Jurt, care se opune cu fermitate aspiraţiilor minorităţilor etnice din această ţară asiatică, obţinea 8,9% din voturi, fiind urmat de Partidul Social-Democrat SDKP, cu 8,4%, Partidul Ar-Namys al fostului premier pro-rus Felix Kulov (6,9%), Partidul Respublika (6,8%) şi partidul de centru-dreapta Ata-Meken, cu 6,1%, potrivit rezultatelor parţiale înregistrate la jumătate dintre secţiile de vot. Doar aceste cinci partide din cele 29 care au participat la alegeri au trecut pragul de cinci procente pentru a intra în Parlament, potrivit acestor rezultate, ale căror scoruri, care nu totalizează 100 de procente, par raportate la numărul de înscrişi şi nu la numărul de votanţi.

Partidele de centru-stânga SDKP şi Ata-Meken susţin Guvernul provizoriu creat după îndepărtarea de la putere a regimului preşedintelui Kurmanbek Bakiev, în aprilie, când au fost ucise 87 de persoane şi crearea unei republici parlamentare. Această putere interimară a organizat, în iunie, adoptarea unei noi Constituţii, care suprimă sistemul prezidenţial, în vigoare în alte ţări din regiune, în favoarea Parlamentului. Această reformă, menită să facă din Kîrgîzstan prima democraţie parlamentară din Asia Centrală, a fost salutată de SUA dar a fost dur criticată de Rusia, care este de părere că favorizează extremismul şi dislocarea ţării. Rezultatele parţiale lasă să se întrevadă crearea cu dificultate a unei coaliţii.

O fostă republică sovetică foarte săracă, dar situată într-un punct strategic, care i-a permis să găzduiască atât baze ruse, cât şi americane, Kîrgîzstanul iese dintr-o lungă perioadă de instabilitate, marcată, de asemenea, de violenţe interetnice în sud, unde au fost ucise între 400 şi 2.000 de persoane. Partidul naţionalist Ata-Jurt este vizat de o anchetă judiciară, pentru incitare la ură rasială, în urma acestor violenţe, care au afectat în majoritate membri ai etniei uzbece.