După 10 de ani de mandat, Traian Băsescu a părăsit, ieri, Palatul Cotroceni, după ce i-a predat ștafeta noului președinte al României, Klaus Iohannis. Noul șef de stat a fost întâmpinat de garda de onoare la Cotroceni, iar în cadrul ceremoniei de la Palatul Cotroceni, Băsescu i-a predat lui Iohannis Colanul de aur al Ordinului „Steaua României“, după care cei doi, împreună cu soţiile, au ciocnit un pahar de şampanie cu foştii şi viitorii consilieri prezidenţiali. Traian Băsescu a fost, de altfel, singurul șef de stat care nu a fost prezent la depunerea jurământului depus de Klaus Iohannis în Parlament, el așteptându-l pe noul președinte la Cotroceni. La ceremonia din Parlament au asistat numeroşi invitaţi, între care foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, Patriarhul Daniel, arhiepiscopul romano-catolic de Bucureşti, Ioan Robu, și principele Radu al României. Ședinţa comună solemnă a Senatului și Camerei Deputaților a început cu intonarea imnului naţional, iar ulterior, preşedintele ales a depus jurământul.

ALOCUȚIUNE A urmat un discurs rostit de Iohannis în fața Parlamentului și a invitaților, în care noul președinte a vorbit despre obiectivele sale. El a făcut un apel la conlucrarea dintre instituțiile statului și la clasa politică românească. A vorbit despre aspirații și le-a mulțumit celor care avut încredere în el în 16 noiembrie, asigurându-i că va fi președintele tuturor românilor. „Este nevoie de înţelegerea clară la nivelul întregii clase politice: nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie“, a spus el. Iohannis a precizat că şi-ar dori ca la sfârşitul mandatului său „corupţia să nu mai figureze pe agenda publică, iar instituţiile să funcţioneze pentru cetăţeni“. „Momentul în care clasa politică se ridică la nivelul așteptărilor nu poate întârzia mult. Nu frica de dezamăgire trebuie să îi ridice pe oamenii politici, pentru că așteptările cetățenilor vor da naștere la o altfel de clasă politică. Vreau o Românie în care calmul și aprecierea valorii să devină etalonul. România nu are voie să rămână țara proiectelor începute și niciodată terminate. Nu poate să rămână țara așteptărilor mari și rezultatelor mici“, a mai spus Iohannis, completând că, în cel mai scurt timp, va chema la consultări partidele politice, pentru a decide împreună ce obiective de ţară îşi asumă şi un calendar cu etape şi acţiuni „pentru a trece de la vorbe la fapte“. Iohannis a făcut această precizare după ce a arătat că un capitol esenţial care trebuie reconstruit este „acela al marilor sisteme publice“. Mai exact, președintele a insistat că reformarea sistemelor educației și sănătății trebuie să fie prioritară. După rostirea discursului și depunerea jurământului, Iohannis și-a preluat biroul de la Cotroceni, moment în care Traian Băsescu a devenit oficial un simplu român. Acesta din urmă a fost întâmpinat atât de susținători, cât și de opozanți ai săi. Aproape 300 de persoane l-au așteptat pe fostul șef de stat, unii fluturând pancarte de susținere, alții din contră, bucuroși că Băsescu a plecat în sfârșit de la Cotroceni.

Cine îl va consilia pe noul șef de stat

Între viitorii consilieri prezidențiali ai lui Iohannis de la Palatul Cotroceni se numără George Scutaru, fost lider al deputaților PNL, care va deține poziția de consilier prezidențial pentru probleme de securitate națională, Andrei Muraru, fost președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, ce va deține poziția de consilier prezidențial pentru relația cu societatea civilă și autoritățile publice, iar Lazăr Comănescu, actual ambasador al României în Germania, ar urma să preia poziția de consilier prezidențial pentru politică externă. Domeniul afacerilor europene va fi coordonat de Leonard Orban. Dan Mihalache, actual secretar general adjunct al PNL pe probleme de strategie și analiză politică, ar putea prelua poziția de șef al Cancelariei. Cosmin Marinescu, conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice, ar putea deveni consilier prezidențial pentru mediul de afaceri. Delia Dinu, actual consilier de stat al președintelui Traian Băsescu, ar urma să fie păstrată în această poziție și de Klaus Iohannis. Ea coordonează compartimentul pentru protocol al Administrației Prezidențiale. Simina Tănăsescu, profesor universitar, doctor în drept constituțional, va deveni consilier prezidențial coordonator al departamentului constituțional-legislativ, iar Laurențiu Ștefan, care a activat în calitate de consilier politic al ambasadei României în SUA, ar putea deveni consilier prezidențial pentru analiză politică al președintelui Klaus Iohannis.

Atribuțiile președintelui

Preşedintele României trebuie să fie, potrivit Constituţiei, un mediator între puterile statului. Mandatul preşedintelui ales începe odată cu depunerea jurământului faţă de ţară şi popor, în Parlament, şi se încheie la depunerea jurământului de către cel care câştigă, peste cinci ani, următorul scrutin. În caz de război sau catastrofă, Constituţia prevede că mandatul poate fi prelungit. În timpul mandatului, şeful statului nu poate fi membru al unui partid politic şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată. Altfel spus, preşedintele este doar preşedinte. Acest „doarׅ“ înseamnă însă foarte mult. Deţinător al celei mai înalte funcţii din stat, preşedintele are atribuţii atât pe plan intern, cât şi în străinătate. În ţară, el desemnează candidatul la funcţia de premier, poate dizolva Parlamentul şi este comandantul forţelor armate, iar în străinătate este cel care reprezintă statul român. Tot preşedintele este, potrivit Constituţiei, garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Şi tot el este dator să vegheze la respectarea legii fundamentale şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, prin exercitarea funcţiei de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. Pe plan intern, şeful statului are la îndemână instrumente relaţionate cu legiuitorul ţării, Parlamentul, dar şi cu Executivul. Astfel, printre atribuţiile pe cât de importante, pe atât de vizibile se numără desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numirea Guvernului, în urma votului de încredere acordat de Parlament.