Întotdeauna se întîmpla la orele 1.00 noaptea. Într-un colţ izolat al acestui extrem de bine apărat aerodrom, doi lunetişti se tîrau peste acoperiş şi îşi ocupau poziţiile. Cîteva momente mai tîrziu, un microbuz negru sosea şi aşteapta. De trei ori în 2004 şi de două ori în 2005, un avion a aterizat, iar microbuzul negru i-a ieşit în întîmpinare. Se petrecea apoi un schimb de pachete misterioase, de mari dimensiuni, care-mi păreau a fi suspecţi de terorism legaţi. Aceasta este incendiara declaraţie a unui oficial român (citată de Associated Press - AP şi publicată ieri în ediţia electronică a Washington Post), din a cărui identitate s-a făcut un secret deoarece acesta crede că, dacă şi-ar da numele, viaţa sa ar fi în primejdie. Momentul în care oficialul a făcut această declaraţie este suspect de aproape de perioada în care România este pe cale să devină una dintre destinaţiile istorice ale mapamondului, pe teritoriul ţării noastre avînd loc Summit-ul NATO, cel mai mare eveniment de acest gen desfăşurat vreodată. Scandalul transportului suspecţilor de terorism - prizonieri ai SUA - prin lume, închisorile CIA şi practicile de tortură de care sînt acuzaţi aliaţii noştri NATO, americanii, aşează România într-o lumină proastă, mai ales în contextul în care Marea Britanie a recunoscut - joi (21 februarie - n.r.) - după ani de zile, că CIA a folosit un teritoriu britanic din Oceanul Indian pentru escale ale unor zboruri suspectate că transportau suspecţi de terorism. Mai specific decît atît, declaraţia oficialului român alimentează suspiciunile privind implicarea României în programul american de „extrădări extraordinare” a suspecţilor de terorism. În raportul senatorului elveţian Dick Marty pentru Consiliul Europei (raportul Marty - n.r.), CIA apare ca deţinătoarea, în secret, a lideri al-Qaida, talibani şi alţi suspecţi “valoroşi” în România, între anii 2002 şi 2005!

La o zi după declaraţia Marii Britanii, România şi Polonia au fost somate din nou să comunice dacă teritoriile lor au fost utilizate de CIA în programul de detenţie şi transferare a suspecţilor de terorism. „Aşteptăm răspunsurile. Preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, le-a cerut celor două state membre UE să dea dovadă de transparenţă, pentru aflarea adevărului, a întregului adevăr, oricare ar fi”, a declarat Johannes Laitenberger, purtătorul de cuvînt al CE, neprecizînd însă care vor fi reprecusiunile dacă cele două ţări nu vor formula răspunsurile. Ca o replică a cutremurului provocat de Marea Britanie, preşedintele SUA, Bush şi alţi oficiali din administraţie au confirmat existenţa programului de „extrădări extraordinare”, fără a preciza însă ţările implicate. Ei afirmă că armata americană nu foloseşte tortura. Purtătorul de cuvînt al CIA, Mark Mansfield a spus că agenţia nu comentează aceste informaţii, dar a apreciat programul extrădărilor drept legal şi eficient. „A dejucat potenţiale atacuri ale teroriştilor în oraşe şi ne-au permis nouă şi partenerilor noştri străini să obţinem informaţii preţioase despre teroriştii care sînt încă în libertate”, a explicat el. În raportul senatorului elveţian Dick Marty pentru Consiliul Europei, CIA apare ca deţinătoarea, în secret, a lideri al-Qaida, talibani şi alţi suspecţi “valoroşi” în România şi Polonia, între anii 2002 şi 2005. Raportul, care citează oficiali anonimi din serviciile de informaţii, arăta că cinci oameni au autorizat sau au fost la curent cu operaţiunile CIA din România: Iliescu, Talpeş, fostul ministru al apărării Ioan Mircea Pascu, Sergiu Medar, fost şef al serviciilor de informaţii militare, şi actualul preşedinte Traian Băsescu. Suspecţii au fost supuşi la “tehnici de interogare care se apropie de tortură”, potrivit raportului, care afirmă că a existat “o atitudine permisivă din partea autorităţilor române”.

Misterele de la Kogălniceanu

În sprijinul declaraţiei singulare a oficialului român, John Sifton, care conduce anchete independente cu privire la încălcarea drepturilor omului, a spus că datele şi descrierile făcute de la baza Kogălniceanu se potrivesc cu datele şi rutele cunoscute ale zborurilor CIA înregistrate în bazele de date ale Eurocontrol. Printre acestea se numără un zbor de la Guantanamo, în aprilie 2004, care a deviat de la traseu pentru a opri la Kogălniceanu, apoi a plecat spre Casablanca, Maroc. „Era momentul cînd mutau oameni dintr-un loc în altul”, a declarat Sifton pentru AP. Escalele din România “par destul de suspecte”, a mai spus el. Depăşind zona poveştilor despre zboruri misterioase după miezul nopţii şi microbuze întunecate, oficialul român şi-a pus şi întrebări despre se întîmpla la bordul avioanelor cargo C-130 Hercules şi a altor aeronave militare americane venite din Irak, care aterizau în zonele cu acces restricţionat din baza aeriană, unde mimau probleme tehnice şi rămîneau sub pază cîteva zile. „Dezinformau. Minţeau. S-a întîmplat de multe ori şi nimeni nu putea face nimic”, a spus el. Mai mult, piloţii americani înregistrau în mod constant zboruri false, sau nu le înregistrau deloc şi se îndreptau către destinaţii nedeclarate, a mai spus românul, presupus fost ofiţer la Kogălniceanu. Trei clădiri din zona militară a bazei sînt interzise accesului românilor, dar sînt frecventate şi controlate de americani. „Totul este aranjat şi simulat să arate ca o activitate normală. Dar credeţi-mă că este foarte neobişnuit. Dacă eşti la circa 50 de metri distanţă, ai impresia că sînt pachete… Dar cred că erau oameni (în aeronavă - n.r) şi cred că erau bine înfăşuraţi”, a precizat oficialul român, familiar cu operaţiunile de la bază. Explicînd că întreaga scenă era total ieşită din normalul procedurilor, românul a declarat că avioanele plecau apoi către Africa de Nord, împreună cu încărcătura şi doi agenţi CIA. Totuşi, deşi oficialul anonim român descrie cu amănunte manevrele ale americanilor, el spune că nu a văzut niciodată niciun deţinut! Autorităţile române spun că armata americană a investit circa 18 milioane de dolari în aeroportul de la Kogălniceanu, dintre care patru milioane într-un gard securizat!

Reacţii româneşti

Pornind pe firul livrat cu atîta dezinvoltură de fostul ofiţer, AP a dorit să discute cu demnitarii români menţionaţi în raportul Marty. Contactat de AP, biroul de presă al preşedintelui Băsescu a refuzat că comenteze acuzaţiile. „Ce treabă avem noi cu asta?”, a fost declaraţia prezidenţială. Ioan Mircea Paşcu a spus că „subiectul este închis”, iar Sergiu Medar a refuzat să răspundă la întrebări. Comandantul Aerodromului Mihail Kogălniceanu, locotenent-comandor Adrian Vasile, a dezminţit, în cursul dimineţii de ieri, informaţiile privind „pachetele” suspecte de la baza militară constănţeană, susţinînd că în ultimii 18 ani, de cînd lucrează la Kogălniceanu, nu au existat zboruri ale CIA şi niciun avion nu a stat sub pază. „Toate planurile de zbor ale avioanelor care au utilizat acest sit au fost date publicităţii. Nu se poate trişa cu planurile de zbor. Un avion care anunţă un plan de zbor şi nu-l respectă devine o potenţială ţintă pentru ţările pe care le survolează”, a subliniat el. În privinţa interdicţiei de a intra în anumite clădiri, comandantul a precizat că pe Aerodromul Mihail Kogălniceanu nu există şi nu au existat clădiri în care personalul Ministerului Apărării să nu aibă acces. În cursul după-amiezii, contactat pentru obţinerea unei declaraţii oficiale, Ministerul Apărării Naţionale a transmis, prin purtătorul său de cuvînt, Andreea Dumitru, că nu comentează în niciun fel acuzaţiile. Ea a lăsat să se înţeleagă că există grupuri de interese care urmăresc discreditarea României.

Premiul pentru cea mai duplicitară declaraţie: Ioan Talpeş

Fostul consilier prezidenţial pentru securitate, Ioan Talpeş a declarat, ieri, pentru Mediafax, că nu ştie absolut nimic despre vreun schimb suspect de „pachete” la Kogălniceanu. „Eu nu cunosc nimic din ce îmi relataţi, nu am cunoştinţă despre nimic legat de aşa ceva”, a declarat Talpeş presei din România. Contactat de AP, Talpeş a recunoscut că baza aeriană Mihail Kogălniceanu a avut un aranjament cu CIA, prin care dădea agenţiei americane dreptul de a o folosi pentru diverse treburi! „Existau aranjamente oficiale de natură secretă, care acordau avioanelor CIA dreptul de a ateriza pe aeroporturile româneşti. Nu ştiam ce fel de activităţi se desfăşurau acolo”, a mai spus el, precizînd că autorităţile române nu interveneau în „zona protejată” americană de la Kogălniceanu, pentru că nu voiau să facă “un gest neprietenesc”. Presat să spună dacă acolo erau torturaţi deţinuţi, el a replicat sec: “Chiar dacă aş şti că unul dintre aliaţii mei a făcut ceva, nu aş spune”.

„Totul trebuie să se rezolve în Justiţie”

Senatorul Norica Nicolai, care a condus o anchetă a Parlamentului român în privinţa acuzaţiilor legate de CIA, a spus că nu a descoperit nicio dovadă că CIA a avut o închisoare sau că a făcut interogatorii în România. Nicolai a spus că încă aşteaptă un răspuns de la Marty, după ce i-a cerut în septembrie să îşi numească sursele. “E o chestiune care ţine de o investigaţie judiciară. Totul trebuie să se rezolve în Justiţie”, a spus senatorul.

Eurodeputatul Claudio Fava a propus ca Parlamentul European să redeschidă ancheta referitoare la activităţile CIA în Europa. Ministerul Justiţiei a început demersurile pentru ca Parlamentul să răspundă unei scrisori adresate de CE, în care se cer informaţii legate de eventuala folosire a teritoriului României de către CIA pentru detenţia sau transferarea suspecţilor de terorism, a declarat, vineri, purtătorul de cuvînt al ministrului interimar al Justiţiei, Gelaledin Nezir. El a precizat că o scrisoare transmisă de comisarul european Franco Frattini pe această temă a fost primită la Ministerul Justiţiei la începutul lunii februarie şi că Ministerul a început deja demersurile pentru informarea Comisiei speciale din Parlament, însărcinată cu ancheta în acest caz.