Provincia Kosovo, care a sărbătorit vineri împlinirea a patru ani de la declararea independenţei de Serbia, continuă să fie incapabil de a-şi impune autoritatea asupra întregului său teritoriu şi de a combate sărăcia, dar mai ales profunda corupţie denunţată şi de UE. Vineri, unităţi ale Forţelor de securitate din Kosovo au defilat de-a lungul principalului bulevard din Pristina, în aplauzele câtorva mii de oameni care arborau drapelele albanez şi al SUA, principalul aliat al Kosovo. Într-o telegramă al cărei conţinut a fost făcut public la Pristina, preşedintele Obama a salutat „progresele semnificative realizate de Kosovo în direcţia edificării unei democraţii pluraliste, tolerante şi multietnice în inima Balcanilor”. Liderul de la Casa Albă a dat totodată asigurări că sprijinul american pentru Kosovo va continua şi şi-a exprimat încrederea în viitoarea integrare a acestuia în comunitatea euro-atlantică.

Aniversarea este însă umbrită de referendumul, organizat marţi şi miercuri, prin care etnicii sârbi din nordul acestui teritoriu au respins în proporţie de 99,74% un Kosovo independent şi au denunţat concesiile făcute în direcţia acestuia de către Belgrad, în opinia lor, la presiunile oficialilor de la Bruxelles. Scrutinul nu are consecinţe legale, dar este perceput ca o lovitură dură dată eforturilor de reglementare a diferendelor între Pristina şi Belgrad. UE, care urmează să se pronunţe în viitorul apropiat cu privire la solicitarea Serbiei de a primi statutul de candidat la aderare, cere progrese în tratativele dintre Belgrad şi Pristina înainte de a lua o decizie. S-a ajuns de altfel deja la o serie de acorduri, ceea ce nu este pe placul sârbilor din nordul Kosovo. Pentru Pristina, referendumul a demonstrat o dată în plus că o treime dintre sârbii din Kosovo refuză să-i recunoască autoritatea. În total, în Kosovo trăiesc 120.000 de sârbi, din totalul de două milioane de locuitori. Două treimi dintre etnicii sârbi trăiesc în enclave din sud, înconjuraţi de majoritatea albaneză, şi sunt mai deschişi faţă de cooperarea cu Pristina.

Kosovo se confruntă totodată cu o profundă sărăcie, şomajul afectând 40% din populaţie, din care 15% trăieşte în sărăcie extremă, cu un euro pe zi, potrivit Băncii Mondiale. În octombrie anul trecut, Comisia Europeană şi-a exprimat „via preocupare faţă de corupţia extinsă\' din Kosovo şi faţă de capacitatea limitată de a ancheta cu privire la acest gen de delicte”. Kosovo se află sub o formă de supervizare internaţională de la sfârşitul conflictului din 1989-1999, iar pe teritoriul său sunt prezente misiuni ale ONU şi ale UE, dar şi o forţă a NATO. Din 2008, independenţa sa a fost recunoscută de aproape 90 de ţări.