Mii de sîrbi din Kosovo dar şi din Serbia sau Bosnia-Herţegovina au manifestat luni, pentru a cere respingerea independenţei acestui teritoriu, pe care îl consideră leagănul istoriei lor.

La Belgrad, peste 5.000 de persoane, printre care numeroşi studenţi, s-au reunit în centrul capitalei. Ei au scandat “Kosovo este Serbia”, “Trezeşte-te Serbia”, “Kosovo va rămîne al nostru”, “Kosovo este inima Serbiei”. De altfel, la Belgrad, încă de duminică seară au izbucnit proteste violente. Forţele de ordine au intervenit duminică seară, stabilind cordoane de securitate, pe măsură ce protestatarii se mutau dintr-o parte în alta a oraşului, provocînd distrugeri în drumul lor, în încercarea de a bloca traficul. Protestatarii au atacat forţele de poliţie, care au răspuns cu gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc pentru a dispersa mulţimea. Ordinea a fost restabilită abia în zori, iar doctorii de la centrul de urgenţă din Belgrad au spus că au tratat în total 47 de poliţişti şi civili. Şi jurnaliştii au căzut pradă violenţei suporterilor turbulenţi, fiind atacată inclusiv un echipă a televiziunii B92, dar şi alte echipe de la Studio B, RTS şi agenţia foto FoNews. Un restaurant McDonald\'s din Belgrad a fost vandalizat, iar geamurile de la sediul liberal-democraţilor au fost sparte, dar nu s-au înregistrat victime. Demonstraţii au avut loc şi în alte oraşe din Serbia. La Novi Sad s-au înregistrat, de asemenea, violenţe, dar nimeni nu a fost rănit. Un geam a fost spart la restaurantul McDonald\'s din Subotiţa, în nordul Voivodinei. Nemulţumirea sîrbilor a fost vizibilă şi la Banja Luka, capitala sîrbilor din Bosnia, unde mai multe mii de tineri au manifestat strigînd sloganuri ca “Europa, respectă legile internaţionale” şi “Nu vom da Kosovo”. Mai multe mii de tineri sîrbi care au protestat în Banja Luka, au aruncat cu pietre în misiunile diplomatice franceză şi germană.

În Kosovo, sîrbii s-au reunit în partea de nord, cu populaţie majoritar sîrbă, la Kosovska Mitroviţa, la Graceaniţa, o enclavă sîrbă mare din apropiere de capitala Priştina, la Strepce, în sudul teritoriului şi la Ranilug, o enclavă din est. Protestatarii au fluturat drapele sîrbe şi pancarte pe care se putea citi: “ONU şi UE în Kosovo - colonizare”. Ei au avut şi un drapel american pe care scria “Al Patrulea Reich”, aluzie la Al Treilea Reich, al lui Adolf Hitler. O organizaţie de studenţi din Kosovska Mitroviţa va convoca zilnic manifestaţii, la ora locală 12.44 (13.44 ora României), subliniind că Rezoluţia 1.244, care a pus capăt războiului din 1998 - 1999, prevede că teritoriul se află provizoriu sub administraţie ONU, dar rămîne sub suveranitate sîrbă. Pe tot parcursul manifestaţiei, un elicopter al forţei NATO în Kosovo, KFOR, a survolat Kosovska Mitroviţa. Manifestanţii au mărşăluit pînă la principalul pod din oraş, peste rîul Ibar, care marchează limita dintre partea de nord, cu populaţie majoritar sîrbă şi partea de sud, cu populaţie majoritar albaneză.

Respingerea categorică a independenţei ridică întrebări în legătură cu participarea sîrbilor la instituţiile Kosovo, în special în cadrul poliţiei, justiţiei şi vămilor. Sîrbii au ameninţat deja cu o secesiune a nordului Kosovo, sprijinit de Belgrad şi unde trăiesc aproape jumătate dintre cei 120.000 de sîrbi aflaţi încă în teritoriu. Ei urmează să ia o hotărîre definitivă după consultările cu Belgradul.

Serbia acuză preşedintele, premierul şi şeful legislativului kosovar de “proclamarea unui stat fals”

Poliţia sîrbă a transmis justiţiei acuzaţii formulate împotriva preşedintelui kosovar, Fatmir Sejdiu, premierului Hashim Thaci şi preşedintelui Parlamentului, acuzaţi că “au organizat proclamarea unui stat fals pe teritoriul sîrb”. Serbia i-a calificat în repetate rînduri pe liderii kosovari ca fiind “terorişti”. “Teritoriul Serbiei este unit şi indivizibil, iar frontierele Serbiei sînt inviolabile şi nu pot fi schimbate decît în acord cu o modificare a Constituţiei”, a declarat Ministerul de Interne. Serbia a adoptat, anul trecut, o nouă Constituţie, ce stipulează în preambul că “provincia Kosovo este o parte inalienabilă a teritoriului sîrb”. Pe de altă parte, Thaci fusese condamnat în lipsă la 22 de ani de închisoare pentru terorism, de către un tribunal sîrb, pentru un atac din mai 1993 împotriva unei patrule de poliţie sîrbă, dar s-a refugiat în Elveţia. În iunie 2003, a fost arestat pentru scurt timp pe aeroportul din Budapesta, pe baza unui mandat de arestare internaţional emis de Belgrad, apoi eliberat în urma unei intervenţii a MINUK. Preşedintele Sejdiu nu a participat la acţiunile militare. El a fost un apropiat al carismaticului Ibrahim Rugova, considerat “tatăl naţiunii kosovare”, care a murit în 2006. Sejdiu i-a succedat lui Rugova la conducerea Kosovo.

Serbia va împiedica aderarea Kosovo la organizaţiile internaţionale, mai ales ONU şi OSCE, şi va face uz de toate mijloacele diplomatice pentru blocarea recunoaşterii internaţionale a Kosovo, a declarat, luni, ministrul sîrb de Externe. Vuk Jeremici a spus că Serbia a cerut deja o şedinţă OSCE şi o sesiune ministerială a Consiliului Europei.

UE lasă la latitudinea fiecărui stat membru recunoaşterea independenţei Kosovo

Ieri, la Bruxelles a avut loc o reuniune a miniştrilor de Externe ai UE, pe tema independenţei Kosovo. Potrivit declaraţiei comune a reuniunii, UE lasă la latitudinea fiecărui stat membru dacă recunoaşte sau nu independenţa Kosovo. Declaraţia permite statelor membre care şi-au exprimat opoziţia faţă de independenţa Kosovo, Cipru, Spania, Grecia, Bulgaria, România şi Slovacia, libertatea de a nu o aproba. R. Moldova a apreciat luni că proclamarea independenţei Kosovo este un factor de destabilizare în Europa. “Deşi Kosovo este un caz unic, soluţia aleasă reprezintă nu numai o violare a integrităţii teritoriale a Serbiei, ci şi un factor serios de destabilizare în Europa, un stimulent periculos pentru activizarea mediului separatist în toate zonele de conflict”, arată Guvernul moldovean. R. Moldova se confruntă cu propriul separatism, Transnistria proclamîndu-şi şi ea independenţa, deşi fără a obţine recunoaştere internaţională. Pentru preşedintele Gruziei, Mihail Saakaşvili, recunoaşterea independenţei provinciei Kosovo nu reprezintă o prioritate, după cum a ţinut să declare chiar ieri. Afganistanul a anunţat luni că recunoaşte dreptul Kosovo la independenţă, “în conformitate cu democraţia şi drepturile omului”.

“Majoritatea ţărilor europene vor recunoaşte independenţa Kosovo”

“Majoritatea statelor UE vor recunoaşte, sub o formă sau alta, independenţa Kosovo, în decurs de o lună”, a declarat, luni, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt. Oficialul a afirmat că Suedia va recunoaşte, la rîndul său, Kosovo, în acest termen. De altfel, Italia a anunţat că va recunoaşte independenţa provinciei Kosovo şi va stabili relaţii diplomatice cu aceasta. Şi Guvernul german a anunţat că se reuneşte mîine, pentru a recunoaşte independenţa Kosovo. Guvernul britanic a decis să recunoască statul Kosovo, a anunţat ministrul britanic de Externe, David Miliband, după reuniunea de ieri a miniştrilor de Externe europeni de la Bruxelles. Anterior, Franţa îşi anunţase intenţia de recunoaşte noul microstat din Balcani. Şi Polonia, Bulgaria, Austria şi Belgia au anunţat că vor recunoaşte independenţa Kosovo.

Miniştrii europeni de Externe condamnă violenţele din Serbia şi Kosovo

Miniştrii europeni de Externe au condamnat, luni, recentele acte de violenţă din Kosovo şi Serbia împotriva misiunilor diplomatice europene şi au cerut autorităţilor să asigure securitatea cetăţenilor europeni. “Consiliul condamnă recentele acte de violenţă din Serbia şi Kosovo, în special cele vizînd misiunile diplomatice străine şi cere autorităţilor să garanteze securitatea cetăţenilor europeni şi a bunurilor lor”, subliniază declaraţia adoptată de miniştri la Bruxelles. “Consiliul cere Serbiei şi Kosovo să îşi respecte angajamentele anterioare de e evita orice acţiune sau declaraţie de natură să deterioreze situaţia”, adaugă textul. Patru grenade au fost lansate duminică, la Kosovska Mitroviţa, în nordul Kosovo, două care nu au explodat asupra unui birou al Uniunii Europene şi altele două, dintre care una a explodat, împotriva unui tribunal. Nu au existat victime.

SUA recunosc independenţa Kosovo

“SUA recunosc oficial Kosovo ca stat suveran şi independent!”, a anunţat, luni, secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, într-un comunicat publicat la Washington. Preşedintele american, George W. Bush, a luat act de faptul că “poporul din Kosovo este acum independent”, adăugînd că recunoaşterea Kosovo ca stat de către Washington va urma recomandările planului emisarului ONU, Martti Ahtisaari, care preconizează independenţă sub supraveghere din partea comunităţii internaţionale. Recunoaşterea SUA urmează să ia forma unui comunicat oficial, semnat de secretarul de Stat, Condoleeza Rice. Textul va fi publicat simultan cu cel al altor ţări europene. Comunicatul urmează să menţioneze viitorul Serbiei, căreia Washingtonul vrea să îi întindă o mînă pentru a evita ca aceasta să întoarcă spatele UE şi să intre din nou în sfera de influenţă rusă. În aceste condiţii, Rice a încercat să “seducă” Belgradul cu perspectivele unui ajutor economic în această perioadă extrem de dificilă. Preşedintele sîrb, Boris Tadici şi premierul Voislav Koştuniţa au anunţat că “Serbia nu va recunoaşte niciodată un Kosovo independent”.

După ce fostul preşedinte american Bill Clinton a mobilizat NATO, în 1999, pentru a lansa atacuri aeriene împotriva Serbiei, Washingtonul a pledat pentru independenţa provinciei Kosovo. În iunie 2007, la Tirana, preşedintele Bush, care spre finalul mandatului său încearcă să rămînă în istorie şi cu altceva decît războiul din Irak, a mers pînă la a incita albanezii să îşi proclame unilateral independenţa. Acum, fosta Primă Doamnă Hillary Clinton le cere simpatizanţilor săi, în calitate de candidat la prezidenţialele din SUA, să recunoască independenţa Kosovo.

Rusia îi cere secretarului general ONU să îşi clarifice poziţia în privinţa Kosovo

Rusia i-a cerut secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, să îşi clarifice poziţia după declararea independenţei Kosovo, a anunţat, luni, un responsabil al Ministerului rus de Externe. Potrivit surselor diplomatice de la ONU, Rusia este nemulţumită de poziţia de neutralitate adoptată de secretarul general în chestiunea Kosovo. Moscova consideră că secretarul general ONU trebuie să apere Carta ONU care garantează integritatea teritorială a statelor. Cum era de aşteptat, rebelii ceceni s-au grăbit să salute independenţa Kosovo, comparînd lupta Priştinei împotriva Serbiei cu propria bătălie împotriva Moscovei. Comunicatul, semnat de Usman Ferzauli, care se prezintă drept ministrul de Externe al cecenilor, mai spune că “rebelii ceceni conduc de 14 ani o bătălie împotriva celei mai agresive şi militarizate puteri”, referire la lupta separatiştilor, care a dus la două războaie în anii \'90. Cecenia este condusă de Ramzan Kadîrov, care a jurat credinţă Kremlinului.

Cîinii latră, ursul trece: Kosovarii aşteaptă investitorii străini

Guvernul kosovar, reunit luni în prima sa şedinţă după declararea independenţei, a adoptat patru proiecte de lege, printre care cel de înfiinţare a Ministerului de Externe. Primul act al Guvernului kosovar după proclamarea independenţei a fost să ceară oficial lumii să fie recunoscut. Cabinetul a aprobat, de asemenea, primele patru proiecte de lege pentru crearea unui Minister de Externe, instituirea imunităţii diplomatice, crearea paşapoartelor şi cetăţeniei kosovare. Primele simboluri ale independenţei şi-au făcut apariţia rapid. Noul drapel arborat în faţa sediului Guvernului: conturul Kosovo cu galbel pe fond albastru închis, însoţit de şase stele albe. Pe documentele oficiale se poate vedea de acum noul drapel, adoptat duminică după declaraţia de independenţă, sub care scrie Republica Kosovo.

Berat Buzhala, redactorul şef al “Gazetei Express”, unul din cele mai importante ziare kosovare, susţine că, la opt ani de la războiul cu sîrbii, Kosovo arată ca un ghetou, iar kosovarii aşteaptă investitorii străini, care ar putea fi atraşi după proclamarea independenţei provinciei. Kosovarii speră în special într-o viaţă mai bună, a susţinut Berat Buzhala. Totodată, jurnalistul a declarat că albanezii, ca popor majoritar, nu vor repeta comportamentul greşit al sîrbilor, cînd aceştia erau majoritari.