Dacă în Kosovo, dar şi în Serbia sau Bosnia-Herţegovina, sîrbii organizează manifestaţii paşnice dar şi proteste presărate cu violenţe, pentru a cere respingerea independenţei acestui teritoriu, pe care îl consideră leagănul istoriei lor, în Europa, întreaga viaţă politică a fost precipitată de actul adoptat unilateral la Priştina. Situată în vecinătatea epicentrului „cutremurului politic”, România resimte, probabil mai abitir decît alte state, undele de şoc. Pe fondul agitaţiei generale, la Bucureşti s-a reuşit ieri o performanţă politică la care nimeni nu se mai aştepta: Preşedinţia, Guvernul şi Parlamentul au adoptat o poziţie oficială în bloc, refuzînd să recunoască independenţa declarată unilateral de către Kosovo. Notă discordantă a făcut numai UDMR, care întrezăreşte o şansă nesperată de creare a unui precedent politic în Kosovo, ce ar putea fi folosit ulterior în folosul „doctrinei separatiste” a maghiarilor lui Marko Bela. Solicitările lui Bela privind recunoaşterea independenţei Kosovo au determinat reacţii dure din partea liderilor politici din România, care au cerut pînă şi arestarea liderului UDMR şi scoaterea formaţiunii de la Guvernare.

Amănunte, în paginile “Politică Internă” şi “Politică Externă”