Disputa dintre Parlament și Laura Codruța Kovesi pe tema refuzului șefei DNA de a se prezenta la audierile din Comisia de anchetă privind posibila fraudare a alegerilor prezidențiale din 2009 tinde să capete accente de telenovelă. Pe de o parte, membrii comisiei insistă ca șefa DNA să răspundă la două întrebări: dacă a fost acasă la Gabriel Oprea în noaptea celui de-al doilea scutin al prezidențialelor din 2009 și, dacă da, atunci în ce calitate a fost acolo? De partea cealaltă, Laura Codruța Kovesi refuză să spună dacă a fost sau nu în „sufrageria lui Oprea“. În această dispută s-au mai implicat ministrul Justiției, Tudorel Toader, și procurorul general al României, Augustin Lazăr. Dacă Toader se poziționează de partea parlamentarilor, Augustin Lazăr a încercat să facă scut în jurul șefei DNA. Dacă până acum Lazăr a reușit să o protejeze pe Kovesi de întrebările incomode ale parlamentarilor, se pare că, în cele din urmă, șefa DNA va trebui, într-un fel sau altul, să-și calce pe orgoliu și să le ofere răspunsuri celor din Comisia parlamentară de anchetă. În această idee, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, luni, că decizia Curţii Constituţionale cu privire la Regulamentul Parlamentului este clară şi arată că orice persoană citată sau invitată, indiferent de funcţie, rang sau demnitate, trebuie să vină la audieri. El a precizat că nu se referă la o persoană anume. Însă este limpede ca lumina zilei că Toader face referire în acest caz la Laura Codruța Kovesi. „CCR a spus că Regulamentul respectă exigenţele Constituţiei. Prin urmare, loialitatea constituţională este o regulă generală, valabilă pentru orice persoană invitată sau citată, persoană care nu poate să afecteze buna desfăşurare a comisiei“, a spus ministrul. Anterior, el postase pe Facebook că loialitatea constituţională, „constând în ataşamentul faţă de regulile, principiile şi valorile constituţionale, exclude orice acţiune sau inacţiune de natură să afecteze activitatea unei comisii parlamentare“.

LEGISLATIVUL ÎȘI UMFLĂ MUȘCHII

Pentru ca episoade de genul „Coldea“ (Florian Coldea, fost prim-adjunct al SRI, n.r.) și „Kovesi“ să nu se mai repete, parlamentarii vor ca, în viitor, să aplice modelul francez pentru comisiile parlamentare de anchetă, dorind să funcţioneze precum judecătorii. Preşedintele Comisiei de anchetă privind prezidenţialele, Oana Florea, a declarat că raportul final al comisiei va cuprinde şi propuneri de modificare a legii, astfel încât puterile acestor foruri să fie sporite, dând ca exemplu Franţa, unde parlamentarii, pe timpul funcţionării comisiilor, acţionează ca judecători de instrucţie şi pot face inclusiv percheziţii. Oana Florea a spus că a studiat legislaţia din alte ţări cu privire la comisiile de anchetă, unde parlamentarii au puteri mult mai mari. Ea a făcut aceste afirmaţii în contextul în care a apreciat că Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA, nu va fi convinsă de apelul ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de a se prezenta în faţa comisiei. Oana Florea spune că, dacă lucrurile vor sta aşa, Toader va fi obligat să ia măsuri clare.

PROCURORUL GENERAL, LOVIT ÎN MOALELE CAPULUI DE CSM

În acest război al nervilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, a primit o lovitură de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Deși a trimis o sesizare către CSM cu privire la scandalul iscat cu membrii Comisiei parlamentare de anchetă a alegerilor din 2009, magistrații i-au refuzat sesizarea. CSM a considerat că nu se impune sesizarea Curții Constituționale a României, că nu sunt întrunite condițiile întrunite de Constituție și de legile în vigoare pentru a face acest demers și, totodată, a transmis Parchetului General că CSM nu se poate pronunța cu privire la solicitarea Parlamentului de a trimite dosarul penal soluționat de procurori, având în vedere că CSM are doar atribuții de interpretare a normelor legale referitoare la organizarea sistemului judiciar. Amintim că, la începutul săptămânii trecute, Augustin Lazăr solicitase un punct de vedere din partea CSM cu privire la a doua solicitare făcută de Comisia de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009.