Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a solicitat instanţei supreme, printr-un recurs în interesul legii, adoptarea unei decizii prin care să se stabilească o practică unitară în acţiunile având ca obiect constatarea calităţii de unic moştenitor asupra unei mase succesorale. Potrivit recursului în interesul legii, promovat de Kovesi, în practica judiciară s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesuală pasivă a statului român prin Ministerul Finanţelor Publice sau a unităţilor administrativ teritoriale, în acţiunile având ca obiect constatarea calităţii de unic moştenitor asupra unei mase succesorale. În urma verificării jurisprudenţei la nivelul întregii ţări, au fost identificate cauze civile în care reclamanţii, fără parcurgerea procedurii succesorale notariale pentru recunoaşterea vocaţiei lor succesorale concrete, au solicitat să se constate calitatea lor de unici moştenitori. „În toate aceste situaţii, întrucât succesiunile nu erau vacante, iar statul român sau unitatea administrativ teritorială nu au opus un drept propriu asupra succesiunii şi nici nu existau alţi moştenitori legali sau testamentari în cauză, cu excepţia reclamanţilor, s-a pus problema calităţii procesuale pasive a pârâţilor chemaţi în judecată”, arată Kovesi. Astfel, unele instanţe de judecată au apreciat că în acţiunile cu acest obiect, statul nu are calitate procesuală pasivă întrucât nu este persoana obligată în raportul juridic dedus judecăţii şi nici persoana faţă de care reclamantul să poată stabili existenţa unui drept potrivnic. Statul român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, poate avea calitate procesuală pasivă în aceste acţiuni, numai atunci când moştenirea este vacantă, situaţie ce trebuie atestată fie prin certificatul de vacanţă succesorală eliberat de notarul public, fie prin hotărârea instanţei de judecată. În al doilea rând, alte instanţe de judecată, arată Kovesi, au considerat dimpotrivă, că statul are calitate procesuală pasivă în acţiunile cu acest obiect întrucât, în lipsă de moştenitori legali sau testamentari, acesta este singurul care ar putea contesta dreptul reclamantului, în calitatea sa de titular al moştenirii vacante. Pe de altă parte, s-a precizat că, potrivit art. 680 Cod civil, în lipsă de moştenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului. În al treilea rând, alte instanţe de judecată au apreciat că, în situaţia acestor acţiuni, calitatea procesuală pasivă aparţine consiliului local al unităţii administrativ teritoriale în a cărei circumscripţie se aflau imobilele din masa succesorală, deoarece, în cazul în care o succesiune ar fi vacantă, bunurile ce o compun ar urma să intre în domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale, potrivit Legii 213/1998.