Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, vrea ca acordul de recunoaștere a vinovăției, împrumutat de autorii Codului Penal autohton din sistemul de drept anglo-saxon, să poată fi aplicat și în cazul infracțiunilor prevăzute cu pedepse mai mari de șapte ani. „În prezent, acordul de recunoaştere a vinovăţiei prevede o limită a pedepsei de şapte ani. Cele mai multe dintre infracţiunile pe care noi le investigăm depăşesc această limită de şapte ani. O modificare legislativă ne-ar ajuta ca şi în cazul infracţiunilor de luare de mită şi spălare de bani să putem aplica această instituţie", a declarat Laura Codruţa Kovesi, după interviul pe care l-a susținut la sediul CSM. Aceasta a adăugat că, în ultimii ani, "de foarte multe ori inculpaţii au dorit să întocmească acest acord de recunoaştere a vinovăţiei, dar din cauza acestei limite prevăzute în lege nu s-a putut încheia”.

Acordul de recunoaștere a vinovăției reprezintă, practic, o negociere între inculpat și procuror, care are loc într-un cadru legal, înainte ca persoana acuzată de comiterea unei fapte penale să fie trimisă în judecată. Suspectul își recunoaște fapta și, în schimb, primește o pedeapsă mai mică. Dacă se ajunge la un numitor comun, procurorul merge la judecător și îi prezintă acestuia acordul și probele adunate în dosar împotriva inculpatului. Principiul acestei instituții este unul benefic pentru sistemul judiciar, deoarece reduce considerabil durata unei anchete penale, dar şi a unui proces costisitor. Întrebarea care se pune acum, însă, este ce ar însemna eliminarea acelei limite și permiterea încheierii unui astfel de acord pentru toate infracțiunile cuprinse în Codul Penal, inclusiv pentru cele săvârșite cu violență.

"Există situații în care posibilitatea încheierii unui acord de recunoaștere a vinovăției în cazul unor infracțiuni prevăzute cu pedepse mai mari de șapte ani ar fi utilă. Și mă refer aici, spre exemplu, la infracțiunea de evaziune fiscală. Pe lângă faptul că se evită un proces îndelungat, recuperarea prejudiciului se poate realiza mult mai rapid. Pe de altă parte, în cazul infracțiunilor comise cu violență, precum omorul, trebuie spus că s-a avut în vedere prin introducerea acelei limite de șapte ani tocmai ca judecătorul să fie singurul care decide pedeapsa în cazul unei infracțiuni atât de grave", a declarat, pentru "Telegraf", procurorul Zafer Sadâc, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.

"Codurile (n.r. - penal și de procedură penală) au suferit mai multe modificări din momentul intrării în vigoare, ceea ce înseamnă că sunt legi perfectibile. Pot să înțeleg punctul de vedere al DNA, în condițiile în care natura infracțiunilor cercetate de această structură face ca acordul de recunoaștere a vinovăției să fie inaplicabil", a precizat avocatul constănțean Cătălin Filișan.