Rusia nu se opune includerii SUA în negocierile cu privire la soluționarea situației din Ucraina, care până acum s-au desfășurat în așa-numitul format Normandia, a declarat, marți seara, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Vladimir Putin. Declarația intervine după ce ambasadorul SUA la Moscova, John Tefft, a declarat marți că președintele Obama nu ar fi exclude să ia parte la negocierile cu privire la Ucraina. Tefft a mai spus că SUA nu vor furniza sisteme antitanc Ucrainei, indicând că ajutorul american pentru Kiev este compus în principal din echipamente defensive: veste antiglonț, ochelari, aparate de vedere pe timp de noapte etc.

Ca urmare a acordului de la Minsk, un armistițiu a fost instituit la 15 februarie în zona de conflict din estul Ucrainei, dar ambele părți se acuză reciproc de încălcarea lui. În ultimele zile parvin informații despre lupte în zona localității Șirokino, în apropiere de Mariupol, port strategic ucrainean pe coasta Mării Azov.

SFERE DE INFLUENȚĂ Economistul Andrei Ilarionov, fost consilier al lui Putin, declarase recent că ”scopul principal al lui Putin în stadiul actual al conflictului din Ucraina este de a-l angaja pe președintele american și de a-l forța la o tranzacție mare privind împărțirea sferelor de influență, așa cum au făcut-o, la timpul lor, Stalin, Roosevelt și Churchill”. Rusia încearcă să îndepărteze treptat aliații SUA din Europa de Est, mizând pe amplificarea temerilor că Washingtonul nu va veni în ajutorul lor, din cauza lipsei unei strategii externe și a unui angajament față de regiune, comentează ”The Washington Times”. ”În ultimele luni, președintele rus a autorizat o serie de manevre provocatoare de la Arctica la Marea Neagră, în încercarea de a intimida aliații NATO de-a lungul graniței cu fosta Uniune Sovietică, printre care Ungaria, România și Letonia, și de a sprijini aliații Moscovei ce trăiesc în aceste țări”, notează publicația citată.

Faptul că unele țări de-a lungul graniței cu Rusia ar putea schimba tabăra sugerează o problemă mai amplă a lipsei de încredere în angajamentul SUA de a le proteja dacă sunt atacate, afirmă Matthew Rojansky, director al Institutului Kennan de la Centrul Internațional „Woodrow Wilson“. Faimosul articol 5 al Tratatului Nord-Atlantic stipulează că un atac contra uneia din cele 28 de țări NATO va fi considerat un atac contra tuturor statelor aliate. Drept rezultat, țările care au semnat tratatul trebuie să se apere reciproc, dacă sunt amenințate sau atacate. Șapte țări, printre care Letonia, Lituania și Estonia, au devenit membre NATO în 2004. Întrucât amenințarea unui atac rusesc nu era luată în considerare serios la acea vreme, nu a existat o dezbatere de amploare despre oportunitatea de a lăsa țările baltice să adere la NATO, susține Rojansky. ”Acum, când Rusia lui Putin a adoptat o poziție mai agresivă în Ucraina, Georgia și în alte locuri, situația s-a schimbat”, adaugă el.

Activitatea avioanelor de luptă ruse în afara spațiului aerian al Federației Ruse s-a intensificat în ultima vreme, însă, pe de altă parte, analiști de la Moscova sunt de părere că și Occidentul recurge la provocări, dat fiind că SUA au realizat exerciții militare comune cu armata Ucrainei, au accelerat discuțiile cu Polonia privind sistemul de apărare antirachetă și au desfășurat în România 12 avioane A-10 Warthog, în cadrul eforturilor în materie de securitate pentru contracararea manevrelor ruse în regiune. Oficiali americani din domeniul apărării au respins criticile potrivit cărora administrația Obama ezită în îndeplinirea angajamentelor SUA față de aliații din Europa de Est, în condițiile în care Rusia reprezintă acum o amenințare semnificativă. ”SUA trebuie să facă mai mult pentru a da noi garanții aliaților din NATO în legătură cu angajamentul Washingtonului, inclusiv prin trimiterea de trupe permanente în Europa de Est și prin exerciții mai frecvente și mai ample”, este de părere Boris Zilberman, director adjunct pentru relații cu Congresul SUA în cadrul Fundației pentru Apărarea Democrațiilor. Scopul final este, în opinia sa, acela de a se asigura că țările care sunt aliate rămân de partea SUA. În același timp, Statele Unite trebuie să facă echilibristică, în sensul creșterii prezenței lor suficient pentru a-și liniști aliații, dar nu atât de mult încât să-i dea apă la moară lui Vladimir Putin, care și-ar putea intensifica acțiunile agresive, mai susține Zilberman.