Ucraina marchează 30 de ani de la cel mai mare accident nuclear din istorie, soldat oficial cu moartea a 31 de persoane, numărul total al victimelor putând fi însă între câteva sute de mii şi milioane, potrivit unor experţi. Reactorul numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat pe 26 aprilie 1986. Deflagraţia a poluat atmosfera cu zece tone de materiale radioactive. Zona din jurul oraşului Pripiat, în nordul Ucrainei, este izolată de 30 de ani, iar specialiştii avertizează că efectele radiologice extrem de grave vor continua în următorii 3.000 de ani. Detlef Appel, specialist în geologie şi directorul companiei germane PanGeo, avertizează însă că deşeurile nucleare generează riscuri pentru aproximativ un milion de ani.

Împlinirea a 30 de ani de la cel mai grav accident nuclear din lume a atras o atenție suplimentară, în contextul finalizării iminente a unei structuri gigante placate cu oţel, în valoare de 1,5 miliarde de euro, care va înconjura vechiul reactor și care va preveni scurgerile suplimentare de substanţe radioactive pentru următorii 100 de ani, informează ”The Straits Times”. Proiectul cuprinde donaţii de la peste 40 de guverne. Chiar și cu noua structură, zona înconjurătoare, de aproximativ 2.600 de kilometri pătrați de pădure, va rămâne în mare parte nelocuibilă și închisă pentru vizitatorii neautorizaţi. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), aproximativ 4.000 de oameni au murit din cauza efectelor radioactive directe ale dezastrului nuclear. Alţi experţi dezvăluie că bilanţul este mult mai mare. ”La nivel mondial, au murit 1,44 milioane de oameni”, afirmă Aleksei Iablokov, fost consilier pentru Mediu al preşedintelui rus Boris Elţîn. Fizicianul belarus Georgi Lepin, vicepreşedintele Asociaţiei membrilor echipei de intervenţie de la Cernobîl, afirmă că 13.000 de persoane implicate în lucrările de izolare a reactorului au murit, iar alte 70.000 s-au îmbolnăvit grav, conform ziarului american ”Miami Herald”. Un studiu ONU relevă că aproximativ cinci milioane de oameni afectaţi de contaminarea radioactivă locuiesc în Ucraina, Belarus şi Rusia.

Structura de oţel care protejează locul unde s-a produs accidentul nuclear ar trebui să fie instalată la finalul anului 2017, informează ”Le Figaro”, citând un expert în cadrul Institutului de Radioprotecţie şi Siguranţă Nucleară din Franţa. După catastrofă, o primă structură de beton a fost construită în grabă, în condiţii dificile, peste reactorul avariat. Cu timpul, această structură a început să prezinte fisuri, existând riscul să se surpe şi, astfel, să permită propagarea în aer a 200 de tone de substanţe radioactive. Încredinţat în 2007 consorţiului francez Novarka, procesul de construire a noii structuri metalice s-a desfăşurat la aproximativ 300 de metri distanţă de centrală, pe un teren decontaminat în prealabil şi acoperit din nou cu beton. Instalarea acestor sisteme depinde de furnizorii internaționali, iar întârzierile nu sunt excluse.

Citește și:

Putin aduce un omagiu eroilor și victimelor dezastrului nuclear de la Cernobîl

Cernobîl: 5.000.000 de oameni afectaţi şi încă 3.000 de ani de contaminare

„Rezervaţie radiologică a biosferei“ la Cernobîl

Sectoare din Alpii francezi, la fel de radioactive ca deşeurile nucleare

Nouă alertă radioactivă la Cernobîl

Ministerul Mediului: România, neafectată de incendiile de vegetaţie din zona Cernobîl

Un nor radioactiov, de la Cernobîl, se îndreaptă spre România!

Ucraina vrea să restrângă zona interzisă din jurul centralei nucleare de la Cernobîl

Ucraina, între rubla rusească și radiațiile de la Cernobîl