Comisia Europeană (CE) va hotărî în orele următoare dacă declanşează sau nu procedura de infringement împotriva Franţei, acuzată de practici discriminatorii faţă de romi, o situaţie tensionată, cu rezultat incert, între autorităţile de la Paris şi Bruxelles. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, îşi pune în joc credibilitatea, apreciază adversarii săi politici, liberalii şi ecologiştii din Parlamentul European, susţinători ai unei condamnări fără apel a Franţei. Dar cei 27 de comisari europeni, care vor lua hotărârea, nu intenţionează să se angajeze în această bătălie nepregătiţi. Comisia Europeană a fost deja susţinută ca gardian al tratatelor de către liderii UE, în pofida unor delimitări faţă de afirmaţiile comisarului pentru Justiţie, Viviane Reding, care a comparat politica de repatriere a Franţei cu deportările din al Doilea Război Mondial. CE reproşează autorităţilor de la Paris o aplicare discriminatorie a directivei din 2004 privind libera circulaţie a persoanelor şi o transpunere incompletă a textului în legislaţia franceză. Guvernul francez a răspuns, săptămâna trecută, punct cu punct întrebărilor Comisiei, respingând acuzaţia că a încălcat legea europeană prin expulzarea romilor.

Trei scenarii sunt posibile cu privire la hortărârea Comisiei. Aceasta ar putea renunţa la toate acuzaţiile, admiţând că autorităţile franceze nu au încălcat legea şi s-au conformat, în ultimele săptămâni. S- ar putea hotărî depunerea unei plângeri la Curtea Europeană de Justiţie şi, deşi procedura va dura ani de zile, iar Nicolas Sarkozy ar avea de suferit în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2012. Al treilea scenariu este o poziţie de compromis, admiţând că Franţa nu a transpus corect directiva din 2004, dar fără o declanşare a procedurii de infringement.

Concomitent, membrii Adunării Naţionale din Franţa au început de ieri examinarea proiectului de lege pe tema imigraţiei, ce prevede extinderea cazurilor de retragere a cetăţeniei franceze şi aplicarea măsurilor de expulzare a cetăţenilor UE care nu respectă condiţiile de şedere. Una dintre propunerile care au stârnit controverse vizează retragerea cetăţeniei franceze persoanelor naturalizate care comit agresiuni împotriva agenţilor forţelor de ordine soldate cu moartea, mutilarea sau infirmitate permanentă. În schimb, poligamia nu figurează ca motiv pentru retragerea cetăţeniei franceze. Proiectul de lege propune şi expulzarea cetăţenilor UE care abuzează de termenii şederii pe termen scurt (mai puţin de trei luni) pe teritoriul Franţei. Un cetăţean UE riscă să fie repatriat dacă revine de mai multe ori în Franţa, într-un interval de trei luni, în scopul de a se menţine prin abuzarea condiţiilor de şedere sau în cazul în care constituie o sarcină dificilă pentru sistemul de asistenţă socială. Noul proiect ar limita atribuţiile judecătorilor în cazurile de expulzare, accelerând procedurile de repatriere.

Eurodeputaţii au adoptat pe 18 iunie 2008 standardele minime în materie de durată a detenţiei imigranţilor clandestini şi de interzicere a revenirii în ţările din care au fost expulzaţi. Un număr de 12 articole ale noului proiect sunt consacrate detaliilor tehnice de transpunere a acestor standarde în dreptul francez. Textul prevede că un străin în situaţie ilegală poate primi interdicţie de revenire în Franţa maxim cinci ani.

Măsurile Guvernului Sarkozy nu sunt sprijinite de toată lumea. Autorităţile din metropola franceză Nantes vor oferi ajutor financiar localităţilor din departamentul Loire-Atlantique care dezvoltă politici de integrare a romilor. Oraşul Nantes şi asociaţia Romeurope vor trimite o scrisoare Prefecturii pentru a cere organizarea unei reuniuni pe tema romilor. Viceprimarul oraşului Nantes Jean-Marc Ayrault este de părere că trebuie respectată legea când se constată ocuparea abuzivă a terenurilor, cerând însă să existe o atitudine de umană faţă de cele 150 de familii de romi instalate în această regiune, fiind vorba despre 700-800 de persoane. La rândul său, o femeie din Saint-Etienne, în sud-estul Franţei, Nancy Bernad, fostă infirmieră, rămasă fără loc de muncă, a declarat că face greva foamei de 15 zile, în semn de protest faţă de desfiinţarea taberelor şi expulzarea romilor în România. Starea sănătăţii femeii de 54 de ani s-a degradat de la 13 septembrie, de când afirmă că a hotărât să intre în greva foamei, arătând în prezent cu zece ani mai în vârstă. “I-am scris preşedintelui Sarkozy, informându-l că îmi pun viaţa în mâinile sale. Nu mi-a răspuns”, a declarat Nancy Bernad. Gestul femeii a fost adus la cunoştinţa publicului de o altă activistă pentru drepturile omului, Francoise Mignol, care a descoperit demersul pe Internet.

Romi din comunele Fântânele şi Cojasca din judeţul Dâmboviţa, repatriaţi din Franţa după ce au primit un ajutor de 300 de euro, au declarat că, în faţa sărăciei şi discriminării cu care se confruntă în România, nu au altă opţiune decât să plece în Marea Britanie, Germania sau Spania. Romii devin o problemă socială tot mai mare pentru Uniune. În prezent, în Europa există 12 milioane de romi, dar numărul lor creşte rapid. Potrivit unor surse, romii ar urma să reprezinte 40% din forţa de muncă, până în 2040, lucru care în opinia unora reprezintă un dezastru pentru viitorul economic al unei ţări. UE şi statele membre se află sub presiune, pentru a oferi programe de asistenţă financiară şi de educaţie.