• La unul dintre cele mai renumite teste internaţionale, PISA, cel care determină abilitatea elevilor de 15 ani de a reflecta asupra cunoştinţelor dobîndite, de a le pune în aplicare, precum şi capacitatea lor de a rezolva probleme din lumea reală, România s-a situat pe ultimul loc din ţările UE, iar la nivel mondial a ocupat locul 47 din 57, plasîndu-se în urma unor ţări ca Chile, Uruguay, Iordania sau Thailanda; unul din doi elevi români confundă informaţiile ştiinţifice cu propriile lor convingeri, cunoştinţele şi abilităţile lor reprezentînd cel mai slab nivel de educaţie, respectiv nivelul 1 din 6

Reformarea şi reducerea programei şcolare va trebui combinată cu stagii de formare pentru cadrele didactice, pentru că, oricît de bună ar fi noua curriculă, profesorii o vor preda ineficient, după vechile metode, a explicat, şeful direcţiei pentru învăţămîntul preuniversitar din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI). „Ministerul Educaţiei lucrează în prezent la o nouă curriculă, pe care sperăm să o putem introduce din anul şcolar viitor, axată pe dezvoltarea gîndirii critice şi a altor competenţe necesare în viaţa de zi cu zi. Oricît de bună ar fi această curriculă, sistemul de educaţie este unul inerţial, profesorii predau ce ştiu să predea şi vor adapta curricula la metodele vechi. Asta va face tot demersul reformei să fie inutil, de aceea trebuie să îi şi învăţăm pe profesori cum să predea”, a explicat Liliana Preoteasa, la evenimentul organizat de Societatea Academică Română (SAR). Şeful de la Preuniversitar mai spune că formarea profesorilor va trebui să ţină cont de necesitatea punerii în practică a teoriilor. „La stagiile de formare pe care le organizează ministerul ne-a fost foarte dificil să le explicăm învăţătorilor că trebuie să predea situaţii fizice simple axate pe partea practică, cum ar fi explicarea unor fenomene precum dizolvarea zahărului în apă. Profesorii s-au obişnuit cu o anumită metodă, nu este vina lor, dar acest lucru trebuie să se schimbe”, a adăugat Preoteasa. În ceea ce priveşte curricula propriu-zisă, aceasta va ţine cont şi de o serie de propuneri făcute de specialiştii prezenţi la evenimentul SAR. Printre acestea se numără punerea în practică a teoriilor ştiinţifice, predarea noilor idei ştiinţifice, revizuirea continuă a materiei predate, interdisciplinaritatea şi predarea istoriei ştiinţelor. Un alt punct important al noii programei şcolare ar putea fi faptul că elevii ar putea să îşi aleagă disciplinele care îi interesează, iar performanţa şcolară va trebui să se măsoare în credite, ceea ce înseamnă că un elev bun la o anumită materie ar putea promova anul şcolar indiferent dacă are rezultate mai slabe la o altă disciplină. „Sînt studii care arată că 80% din conţinutul unui manual se pierde. Din acest motiv, curricula trebuie compactată pentru a oferi numai cunoştinţele esenţiale, care să poată fi bine asimilate. În plus, elevii trebuie să-şi poată alege disciplinele care îi interesează şi să nu rămînă repetenţi la materiile care nu îi interesează. Pentru aceasta ar trebui introdus un sistem de credite care să asigure promovarea, iar interesul natural pentru anumite discipline vor asigura succesul pe piaţa muncii”, spune preşedintele IRSCA Gifted Education, Florin Colceg. Evenimentul SAR a prezentat o serie de teste internaţionale, la care România se plasează foarte prost. Dintre acestea, unul dintre cele mai renumite este PISA, cel care determină abilitatea elevilor de 15 ani de a reflecta asupra cunoştinţelor dobîndite, de a le pune în aplicare, precum şi capacitatea lor de a rezolva probleme din lumea reală. În 2006, cînd a avut loc evaluarea pe ştiinţe, România s-a situat pe ultimul loc din ţările UE, iar la nivel mondial a ocupat locul 47 din 57 de candidaţi, plasîndu-se în urma unor ţări ca Chile, Uruguay, Iordania sau Thailanda. Unul din doi elevi români confundă informaţiile ştiinţifice cu propriile lor convingeri, cunoştinţele şi abilităţile lor reprezentînd cel mai slab nivel de educaţie, respectiv nivelul 1 din 6.