Potrivit statisticilor Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, citate în proiectul Strategiei naţionale privind securitatea şi sănătatea în muncă 2008-2013 (pus în dezbatere pe site-ul Ministerului Muncii, Familie şi Egalităţii de Şanse - MMFES), aproape în fiecare zi a anului 2007 un muncitor a murit şi alţi doi, trei s-au îmbolnăvit. Obiectivul principal al Strategiei naţionale privind securitatea şi sănătatea în muncă 2008-2013 este reducerea în mod constant şi semnificativ a numărului de accidente de muncă şi boli profesionale şi îmbunătăţirea nivelului de securitate şi sănătate în muncă. Potrivit proiectului de hotărîre, pus în dezbatere pe site-ul MMFES, îndeplinirea acestui obiectiv presupune o mai bună cunoaştere şi înţelegere a riscurilor de la locurile de muncă, dar şi identificarea măsurilor adecvate şi eficiente de prevenire şi protecţie şi de creştere a nivelului de securitate. Această strategie este elaborată în concordanţă cu necesităţile identificate în contextul dezvoltării României, scopul final constînd în „reducerea continuă, durabilă şi omogenă a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale”. Comisia Europeană consideră că, în această perioadă, rata totală de incidenţă a accidentelor de muncă la 100.000 de lucrători în UE-27 ar trebui să fie redusă cu 25%. Potrivit strategiei, sectoarele economiei naţionale în care au fost înregistrate cele mai multe accidente sînt construcţiile, extracţia şi prepararea cărbunelui, producţia de mobilier şi alte activităţi industriale, industria alimentară şi a băuturilor, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal.

Cele mai recente statistici ale Centrului Naţional de Coordonare Metodologică şi Informare privind Bolile Profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti indică faptul că în anul 2007, pe primul loc în ierarhia factorilor de risc, se situează factorii de suprasolicitare a aparatului locomotor - 428.593 de lucrători, reprezentînd 14,42% din totalul lucrătorilor expuşi, urmaţi de zgomot - 333.938 lucrători, adică 11,24% din total. Expunerea la noxe fizice, biologice şi suprasolicitare reprezintă 67,94% din numărul total al lucrătorilor expuşi. Totodată, un procent de 16,58% din totalul celor expuşi îl reprezintă lucrătorii expuşi la noxe chimice, şi 15,48% la pulberi. Pe sectoare de activitate, construcţiile ocupă primul loc, cu 136.660 de lucrători expuşi - 7,15% din total, urmate de confecţii textile cu 130.946 de lucrători expuşi - 7,15% din total - şi agricultură - 121.289 lucrători expuşi, respectiv 6,63% din total.

În perioada 2006-2007 s-a înregistrat o creştere a incidenţei morbidităţii profesionale. Pe primele locuri se situează următoarele cazuri noi de boli profesionale: pierderi de auz cauzate de zgomot - 302, silicoză - 268, bronşită cronică - 152, intoxicaţii cauzate de agenţi chimici - 122, boli ale aparatului locomotor - 117, astm bronşic - 119. Distribuţia cazurilor noi de boli profesionale pe sectoare de activitate se prezintă astfel: industria metalurgică - 204, extracţia şi prepararea minereurilor metalifere - 196, industria de maşini şi echipamente - 169, industria mijloacelor de transport rutier - 130, sănătate şi asistenţă socială - 50. Totodată, în anul 2007 au fost înregistrate 390 de boli profesionale la femei, pe primele locuri situîndu-se afecţiuni precum bronşitele, astmul, afecţiunile aparatului locomotor, bolile infecţioase şi intoxicaţiile. Tendinţe de creştere faţă de anii anteriori au bolile cauzate de suprasolicitarea aparatului locomotor, bronşitele şi bolile de piele, se mai arată în strategie. Datele statistice existente reflectă faptul că există în continuare condiţii de muncă în care se manifestă riscuri profesionale şi o cultură de prevenire a riscurilor insuficient dezvoltată la nivelul întreprinderilor, aproape în fiecare zi a anului 2007 pierzîndu-şi viaţa un lucrător în accident de muncă (344 accidentaţi mortal) şi alţi doi - trei lucrători îmbolnăvindu-se. Proiectul este în dezbatere publică pînă în 24 octombrie.