Cel puţin un milion de persoane se sinucid în fiecare an, în lume, însemnînd că o persoană se sinucide la fiecare 40 de secunde. Suicidul reprezintă a zecea cauză a mortalităţii pe plan mondial, cu 1,5% din totalul deceselor. China totalizează 30% din cazurile de sinucidere, iar în statele fostei Uniuni Sovietice, acest fenomen a căpătat o amploare alarmantă. În Europa, rata sinuciderilor este, în general, mai ridicată în ţările nordice. Studiul a fost efectuat de o echipă mixtă de specialişti ai Universităţii Oxford din Marea Britanie şi ai Spitalul Universitar din Gand, Belgia.

Un efect al latitudinii asupra ratei sinuciderilor a fost evidenţiat de studii efectuate în Japonia, care au sugerat existenţa unui anumit impact avut de durata luminozităţii zilnice asupra psihicului uman. În ţările dezvoltate, numărul bărbaţilor care se sinucid este de două ori mai mare decît cel al femeilor, iar această diferenţă tinde să se mărească în viitor. În schimb, în China, numărul femeilor care se sinucid este mai mare decît cel al bărbaţilor. În cele mai multe ţări, persoanele în vîrstă sînt cele mai afectate, chiar dacă în ultimii 50 de ani, procentul tentativelor de sinucidere a crescut şi în categoria tinerilor. Rata sinuciderilor atinge un maxim în cursul primăverii, în special la bărbaţi, iar persoanele născute primăvara sau la începutul verii, în special dacă sînt femei, prezintă un risc crescut de sinucidere.

Populaţiile indigene, precum aborigenii din Australia, înregistrează o rată a sinuciderilor mai ridicată, probabil din cauza marginalizării sociale şi a unui nivel crescut al alcoolismului. Deşi nu reprezintă o surpriză, se precizează şi faptul că numărul sinucigaşilor şomeri este mult mai mare decît al sinucigaşilor care lucrează. Anumite profesii par să sporească acest risc, în special profesiile medicale sau paramedicale, care permit un acces facil la medicamente. Anesteziştii reprezintă categoria profesională care prezintă cel mai mare risc. În general, bărbaţii apelează la metode considerate violente (spînzurare sau arme de foc), iar femeile preferă metode mai puţin spectaculoase, precum otrăvirea. Accesibilitatea pare să fie un factor determinant în privinţa alegerii metodei de sinucidere. În SUA, recurgerea la armele de foc este majoritară. În zonele rurale din ţările în dezvoltare, ingestia pesticidelor reprezintă principala metodă utilizată. Problemele de sănătate mintală constituie şi ele un factor de risc major. 90% dintre persoanele care îşi pun capăt vieţii au suferit de tulburări psihiatrice şi de depresie, care cresc de 15 - 20 de ori acest risc. Antecedentele în familie, în privinţa cazurilor de sinucidere, dublează acest risc pentru femei. Maladiile precum cancer, SIDA sau scleroza în plăci măresc şi ele riscul. Şi alţi factori sînt implicaţi, precum violenţele fizice şi abuzurile sexuale suferite în timpul copilăriei sau anumite evenimente speciale, precum catastrofele naturale sau decesul unor persoane celebre.