La fiecare două zile, un român moare în incendii produse în locuinţe, în medie fiind 6.000 de astfel de evenimente anual, a anunţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) care a lansat, joi, o campanie de sensibilizare pentru montarea şi utilizarea detectoarelor de fum şi gaze.

Anual, în România se produc, în medie, 6.000 de incendii la locuinţe, în urma cărora circa 180 de persoane îşi pierd viaţa. Practic, la fiecare două zile un român moare în astfel de evenimente, existând situaţii în care familii întregi au căzut pradă flăcărilor, cea mai mare parte a incendiilor producându-se pe parcursul nopţii, potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

Oficialii instituţiei susţin că este nevoie de o mai mare conştientizare a pericolului şi de înţelegerea nevoii de autoprotejare, motiv pentru care, joi, au lansat, împreună cu E.ON România, o nouă campanie privind sensibilizarea opiniei publice în vederea montării detectoarelor de incendiu şi a detectoarelor de gaze în locuinţa proprie.

"Prevenire prin responsabilitate şi înţelegerea nevoii de a te autoproteja. Este un element pe care, în societatea românească, noi, toţi românii, trebuie să-l înţelegem mult mai bine. Să începem să ne autoprotejăm.(...) Ceea ce facem noi în cadrul acestei campanii vizează nu obligativitatea, nu urmărim să creem obligativitatea instalării acestor detectorare, ci de a conştientiza că este nevoie să le avem. Că acest lucru salvează vieţi. Când spun asta mă gândesc că în dimineaţa asta ( joi dimineaţă -n.r.) la Iaşi a avut loc un incendiu, un copil a murit, doi sunt răniţi şi încă două persoane adulte cu atac de panică. Nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva un detector probabil ar fi salvat viaţa sau chiar i-ar fi făcut să iasă mai repede din casă", a declarat şeful IGSU, generalul Ovidiu Vasilică, la conferinţa de lansare a campaniei.

Din 2012 şi până în prezent, la nivel naţional, au fost peste 20.800 de incendii, cele mai multe fiind înregistrate în Bucureşti (1.714) şi în judeţele Suceava(1.013), Bacău (952), Iaşi (836), Neamţ (795) şi Prahova (793). Oficialii de la instituţiile de intervenţie în caz de situaţii de urgenţă susţin că principalele cauze rămân coşurile de fum necurăţate sau defecte, instalaţii electrice defecte sau cu improvizaţii, mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate.

"Cum se moare la un incendiu?! Contrar ce cred majoritatea- că la incendiu se moare pentru că omul este ars, în primul rând se moare pentru că omul este intoxicat cu fumul emanat de incendiu.(...) Nu suntem singura ţară care încearcă să înveţe populaţia. În alte ţări, unde s-a făcut acest lucru, a fost redus numărul deceselor şi numărul victimelor în urma incendiilor. Şi unele incendii pot fi chiar limitate, se decoperă la început", a susţinut secretarul de stat Raed Arafat, coordonator al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

În România, echiparea cu instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu este obligatorie numai pentru imobilele foarte înalte, pentru spaţiile comune (holuri, magazii, scări de evacuare, centrale termice de bloc), precum şi pentru spaţiile transformate în unităţi de comerţ sau servicii publice.

Montarea detectoarelor este obligatorie în ţări precum Germania, Franţa, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, SUA, Canada sau Australia.

"În momentul în care avem o acumulare de fum, emite acest semnal auditiv continuu şi ne atenţionează pe noi că avem o problemă. Utilitatea unor astfel de dispozitive este una dovedită, în statele europene, în America. În America, în decursul a câteva decenii, a scăzut numărul de victime în incendii cu 50%", a susţinut colonelul Benone Ducuc, şeful Direcţiei Prevenire din IGSU.

În cazul detectoarelor de gaze, oficialul de la Prevenire explică că sunt două tipuri de dispozitive - una pentru buteliile GPL, altele pentru instalaţiile cu gaze naturale.

"Se montează pe perete, în partea superioară, la maxim 30 de cm de tavan, dacă am gaz natural. În caz de butelie GPL este un alt tip de dispozitiv sau sunt dispozitive care au funcţie comună. În cazul GPL-ului se montează în partea inferioară a încăperii, pe un perete. Gazul metan realizează o concentraţie explozivă de la o prezenţă de 5% în aer.GPL-ul este mai periculos şi realizează această concentraţie de la 1,5-2%. Prin urmare, detecţia trebuie să se facă sub această limită inferioară la care se realizează atmosfera explozivă", a adăugat colonelul Benone Duduc.

Campania IGSU cu E.On România vine după ce, încă din anul 2012, cele două instituţii au derulat mai multe parteneriate la nivel naţional, printre care campaniile "F.O.C - Flăcările Omoară Copii", "R.I.S.C- Renunţă!Improvizaţiilr sunt Catastrofale", "R.I.S.C- Siguranţa NU e un joc de noroc" sau "Nu tremur la cutremur".