Conducerea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a anunţat, luni, că Prefectura Covasna va propune modificarea Hotărârii de Guvern nr. 402/2010 privind aprobarea stemei comunei Ilieni, în care era utilizată expresia „la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei”. Măsura vine ca urmare a unei plângeri prealabile înaintată de Forum Guvernului, în care forumul acuza utilizarea nelegală a sintagmei „ţinutul Secuiesc şi graniţă”. Supărat pe români pentru acest demers, liderul UDMR Marko Bela a declarat că aceia care se leagă de ideea de Ţinut Secuiesc din Hotărârea de Guvern privind stema unei comune din Covasna dau dovadă de „ignoranţă, de prostie şi de rea-voinţă”, argumentând că în România există multe „ţări şi ţinuturi”. El a argumentat că există şi alte hotărâri de guvern pe această temă, cum ar fi în legătură cu stema judeţului Sălaj, unde se vorbeşte depre Ţara Silvaniei, hotărârea privind stema oraşului Haţeg, unde apare sintagama Ţara Haţegului şi stema unui oraş din Caraş-Severin, unde figurează Ţara Almăjului. „Resping şi refuz ideea că unii au dreptul să folosească aceste denumiri tradiţionale, alţii, secuii sau ungurii, nu. În România avem ţări şi ţinuturi, Ţara Haţegului, Ţinutul Vrancei, Ţara Moţilor, Ţinutul Pădurenilor, Ţinutul Bucovinei, Ţara Oaşului, Ţara Făgăraşului şi aşa mai departe. Cei care se leagă de ideea de Ţinut Secuiesc dau dovadă de ignoranţă, de prostie şi de rea-credinţă şi nu mă interesează cine, ce spune”, a încheiat liderul UDMR. Sintagma „Ţinutul Secuiesc” a apărut pentru prima dată într-un act oficial emis de Guvernul României. Mai precis în descrierea stemei comunei Ilieni din judeţul Covasna, aflată potrivit documentului, la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Ţara Bârsei. Pe de altă parte, Ministerul de Interne precizează că sintagma nu are valoare din punct de vedere administrativ şi are doar conotaţie istorică.