Aşadar, după cum probabil aţi aflat toţi până la ora la care citiţi aceste rânduri, a încetat din viaţă, în cursul zilei de ieri, scriitorul Vaclav Havel, fost preşedinte al Cehoslovaciei, ţară transformată, în timpul ultimului său mandat prezidenţial, în Republicile Cehia şi Slovacia de acum. Se cuvine, fie şi numai în câteva cuvinte, să-i acordăm omagiul nostru unui şef de stat intrat în istorie, o istorie recentă care priveşte în chip direct şi România...

Dramaturg şi eseist tradus în întreaga Europă, inclusiv la noi în ţară, unde i-au apărut cărţi şi i s-au jucat piese de teatru, după Revoluţie, Havel a fost un intelectual dizident de marcă, mai ales cunoscut, pe vremea comunismului, ca fondator al mişcării \"Carta 77\", la care a aderat şi scriitorul român Paul Goma. El este cel care a definit revolta anticomunistă din toamna anului 1989, din Cehoslovacia, drept \"revoluţia de catifea\", concept consacrat astăzi în manualele de politologie şi de istorie alături de omonimul \"dictatura de catifea\". Ca şi Lech Walesa, liderul legendarului sindicat \"Solidaritatea\", de la Gdansk, şi al revoltelor anticomuniste din Polonia, Havel a fost catolic şi s-a bucurat de prietenia şi sprijinul regretatului Papa Ioan Paul al II-lea. Cei trei, împreună cu preşedintele american George Bush - senior şi Mihail Gorbaciov, fostul lider de la Kremlin, sunt consideraţi astăzi artizanii prăbuşirii sistemului comunist. Din acest motiv, scriitorul ceh este venerat demult la el în ţară ca un veritabil erou naţional, pe lângă faptul că a fost un preşedinte profund democratic şi un autentic reformator.

Privind lucrurile dintr-un asemenea unghi, comparaţia dintre Vaclav Havel şi Traian Băsescu este de-a dreptul strivitoare pentru şeful nostru de stat! De altfel, cei doi nu s-au aflat niciodată în relaţii de mare cordialitate, dovadă că Havel a declinat politicos invitaţia preşedintelui român de a participa la manifestarea dedicată condamnării oficiale a comunismului autohton şi a lipsit de la evenimentele organizate la Bucureşti... Ca să nu mai adaug ce deosebiri, ca de la cer, la pământ, există între cei doi politicieni, la nivel cultural, intelectual şi de civilizaţie! Dacă aşa ne-a fost nouă soarta...

Dar românii au obligaţia unui minim sentiment de recunoştinţă faţă de Vaclav Havel, căci şi lui i se datorează, măcar \"milimetric\", libertatea în care trăim de peste două decenii. Din acest motiv, cred că regretatul dizident, scriitor şi politician ceh va rămâne o frumoasă amintire în inimile unora dintre noi!...